Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată unsplash/ Amenzi de până la 15. 000 de lei pentru managerii școlari care trec sub tăcere agresiunile Măsuri mai dure în cazurile de bullying din școli.
Amenzi de până la 15. 000 de lei pentru directorii care ignoră agresiunile. Victima nu va mai fi mutată din clasă și nu va mai fi obligată să se „împace” cu agresorul Aleșii pregătesc una dintre cele mai importante modificări legislative din ultimii ani în privința combaterii bullying -ului în școli.
Un proiect de lege depus la Senat chiar în prima zi de vacanță parlamentară schimbă radical modul în care unitățile de învățământ vor fi obligate să intervină atunci când un elev devine victima violenței psihologice. Introducerea unui termen limită de 5 zile în care școala trebuie să acționeze pentru a proteja copilul agresat și interdicția expresă ca victima să fie sacrificată prin mutarea la altă clasă pentru rezolvarea conflictului se numără printre cele mai importante prevederi. Mai mult, se introduce răspunderea contravențională pentru directorii care ignoră obligațiile legale.
Inițiatorii proiectului susțin că legislația actuală lasă prea mult loc interpretărilor și intervențiilor întârziate. Un proiect de lege înregistrat recent, la Senat, de Enachi Raisa – deputat neafiliat -, care completează Legea învățământului preuniversitar (L. nr.
198/2023) și Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului (L. nr. 272/2004), vizează introducerea unor măsuri concrete de protecție a elevilor agresați.
Ani la rând, în numeroase cazuri de bullying , soluția găsită de școli a fost una care a stârnit revoltă în rândul părinților: nu agresorul este scos din mediul în care își terorizează colegii, ci victima este mutată în altă clasă sau chiar în altă școală. Mai mult, se intervine târziu, după săptămâni sau luni de reclamații, iar responsabilitatea este împărțită. Inițiatoarea spune că actualul cadru legislativ are lacune importante și lasă prea mult loc interpretărilor și intervențiilor întârziate.
Mai exact, acesta „nu stabilește în mod expres termene procedurale unitare pentru intervenție, nu reglementează distinct unele garanții procedurale ale elevului victimă și nu prevede în mod suficient diferențiat consecințele juridice ale neîndeplinirii obligațiilor de protecție”, conform expunerii de motive. Una dintre cele mai importante modificări este introducerea unui termen limită în care școala trebuie să acționeze. Concret, dacă un caz de bullying este confirmat potrivit procedurilor legale, conducerea unității de învățământ va avea la dispoziție cel mult cinci zile pentru a dispune măsuri de protecție pentru copilul agresat „Unitatea de învățământ dispune, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la confirmare, una sau mai multe măsuri de protecție a elevului victimă”, stipulează proiectul de lege.
În prezent, deși legea obligă școlile să intervină, nu stabilește niciun termen concret, ceea ce a permis, în practică, amânări repetate și situații în care elevii agresați au rămas săptămâni întregi expuși acelorași abuzuri. Dacă acum legislația stabilește doar obligații generale pentru școli, noile prevederi introduc termene clare, măsuri obligatorii de protecție, sancțiuni usturătoare pentru directorii care nu acționează și interzic practica prin care victima este cea obligată să plece din clasă sau chiar din școală. Proiectul schimbă și felul în care se intervine.
Astfel, școala va putea dispune separarea fizică dintre victimă și agresor, modificarea clasei sau a programului elevului agresor, restrângerea participării acestuia la anumite activități, supravegherea suplimentară a spațiilor considerate vulnerabile și alte măsuri de protecție. Cea mai importantă prevedere este însă interdicția ca victima să fie sacrificată pentru rezolvarea conflictului.
