CLICK AICI PENTRU INFOGRAFICUL CARE ÎNSOȚEȘTE ACEST ARTICOL, DISPONIBIL EXCLUSIV PE ZF CORPORATE ♦ Veniturile bugetului consolidat din luna mai 2026, de 55,7 mld. lei, au fost mai mici cu 0,7% (400 mil.
lei) decât cele încasate în mai 2025, în condiţiile în care în mai inflaţia a fost de 10,9% ♦ Suma pare sumă mică, dar inversarea creşterii a fost suficientă să ducă creşterea de venituri, pentru toate cele cinci luni din an, de 9,2%, sub rata inflaţiei de 10,9% (în mai), ceea ce înseamnă că veniturile reale sunt mai mici cu 1,5%, la cinci luni, an/an. Este pentru prima dată în acest an când tabloul de bord al Finanţelor evidenţiază o creştere de venituri sub rata inflaţiei. În mai 2026, veniturile nominale au fost mai mici cu 0,7% faţă de mai 2025, în vreme ce inflaţia a fost de aproape 11%.
Scăderea a venit, în bună măsură, din veniturile nefiscale (încasări ale statului care nu provin din taxe sau impozite obligatorii). Acestea au fost cu 4 mld. lei mai mici în primele cinci luni din an (- 17%) şi cu 2 mld.
lei mai mici în mai curent faţă de mai 2025 (- 40%). Veniturile nominale cresc, aşadar, dar nu trebuie uitată inflaţia, care nu dă semne că se domoleşte. Inflaţia contribuie la creşterea nominală a PIB şi a veniturilor bugetare, dar nu are nicio influenţă asupra creşterii reale.
Or cele mai optimiste date arată că anul acesta creşterea economică va fi de 0,1% (adică nimic). Dacă în T 1/2026 economia s-a restrâns cu 1,2%, an/an, nici T2 nu are semne mai bune – dacă privim aceste semne doar şi prin prisma veniturilor bugetului. La cinci luni din an (inclusiv două luni din T2), veniturile bugetare au crescut cu 9,2%, an/an, dar înflaţia a fost, în aprilie, de 10,7% şi, în mai, de 10,9%.
Aşadar, creşterea nominală a veniturilor este sub inflaţie, ceea ce ar putea indica şi o creştere reală negativă a PIB în T2, dacă în iunie nu s-a întâmplat nicio minune. Potrivit datelor Finanţelor, la cinci luni, an/an, veniturile consolidate au fost de 279,5 mld. lei, iar cheltuielile au însemnat 315,5 mld.
lei, bugetul înregistrând un deficit de 36 mld. lei (1,75% din PIB), faţă de un deficit de 64 mld. lei (3,35% din PIB).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Topul integral oficial al băncilor din România după active în anul 2025, potrivit BNR Energia devine cel mai fierbinte domeniu de recrutare. Solarele, eolienele şi stocarea vor avea nevoie până în 2030 de peste 50. 000 de angajaţi.
„Nu este vorba numai de investiţii, ci de cariere“ EY Attractiveness Survey Romania 2026: România a atras atenţia investitorilor străini într-un an în care Europa a făcut un pas în spate: digitalizarea şi industrializarea au fost catalizatorul investiţiilor străine directe pe plan local Ajuns la cea de-a 21-a ediţie, Anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie analizează 80 de pieţe şi circa 800 de companii din cele mai importante sectoare. Clasamentele prezentate în anuar arată cum a mers anul 2025 pentru cei mai mari jucători din principalele sectoare economice şi care sunt liderii pieţelor după cifra de afaceri înregistrată anul trecut Sorin Pâslaru, ZF: Argument anuar Cei mai mari jucători din economie 2026 Cum să faci profit când alte bănci centrale sunt pe pierdere. BNR a obţinut un profit de 2,35 mld.
lei în anul 2025, în timp ce alte bănci centrale, inclusiv BCE şi Fed au fost pe pierdere Cinci branduri româneşti domină vânzările de îngheţată. Piaţa de îngheţată este estimată la 500 mil. euro de către Euromonitor Vasile Godîncă-Herlea, CEO, Azitis: Primele zece active în distress la vânzare valoarează 1 mld.
euro Bursă. Ce ştim despre oferta de răscumpărare a One United Properties CEC Bank pentru afaceri româneşti. Dragoş Iliescu, profesor universitar: Motivul pentru care România ratează toate statisticile legate de educaţie nu este absenţa vârfurilor.
Câştigăm toate olimpiadele.