Sub pădurea care acoperă astăzi culmea Dealului Lempeș s-ar putea afla, îngropate, zidurile unei cetăți medievale despre care nu se mai vede nimic la suprafață. Cercetătorii de la Universitatea Transilvania au folosit imagini din satelit, date culese cu drona și scanări laser pentru a le localiza fără să sape nicio groapă. Rezultatul este o machetă 3D a zonei, cu posibilele ruine marcate. Proiectul arată că patrimoniul poate fi studiat, și poate chiar salvat, înainte ca arheologii să ajungă cu lopata pe teren.
Lucrarea face parte din HerOn, un proiect internațional la care universitatea din Brașov a colaborat cu parteneri din Italia, Franța și Spania. Ideea centrală sunt așa-numiții „gemeni digitali”, adică replici virtuale foarte precise ale unor locuri sau obiecte de patrimoniu. Pentru moment, proiectul este doar la stadiul de concept. Coordonatorul său, prof. dr. ing. Mihai Ivanovici, de la IESC, îl descrie ca pe o investigație neinvazivă, făcută strict pe baza datelor. Pe Lempeș, spune el, cercetătorii au pornit de la ceva cunoscut: săpăturile arheologice din zonă au început în 1971 și există deja un studiu publicat despre cetate. Datele din satelit și din dronă oferă acum doar „indicații” despre locul ruinelor. Confirmarea poate veni numai din săpături.
Tocmai această prudență spune mult despre stadiul cercetării. Macheta nu reconstituie cetatea, ci arată unde ar merita căutat. Pentru arheologi, diferența contează: un sit împădurit, greu de cercetat și cu fonduri de obicei puține poate fi abordat mult mai țintit dacă există de la început o hartă a anomaliilor din teren. Dacă săpăturile vor confirma ce au detectat senzorii, metoda ar putea fi folosită și la alte fortificații uitate din regiune, iar Transilvania are destule astfel de locuri.
Tot în programul universității a fost realizat și un studiu fără legătură cu arheologia. Acesta pune în relație diferențele de venit dintre zonele rurale și cele montane cu longevitatea, adică cu alimentația sănătoasă și mișcarea fizică de care oamenii au parte sau nu. Monica Răileanu-Szeles, directoarea Institutului de Cercetare al UniTBv, explică faptul că proiectul leagă sportul, nutriția și economia. Concluzia: există diferențe regionale semnificative în felul în care alimentația influențează diferențele de venit între țările mediteraneene ale Uniunii Europene, iar Spania, Franța, Italia și România se deosebesc esențial între ele.
Ambele proiecte fac parte dintr-un pachet de 37 de inițiative gândite pentru comunitate. Universitatea le numește „semințe”, adică cercetări de început care vor continua doar dacă primesc finanțare prin proiecte mai mari. Pentru cetatea de pe Lempeș, asta înseamnă că în curând ar urma cel mai costisitor pas: săpăturile care să arate dacă ruinele din macheta 3D există cu adevărat în pământ.
Sursă text și foto: G4Media — articolul original