Buzunarul din spătarul scaunului din fața ta poate fi cel mai murdar loc din avion. Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Auburn, din Statele Unite, a arătat că o bacterie rezistentă la antibiotice poate supraviețui acolo până la șapte zile. Pe baza unor astfel de date, unii însoțitori de bord le recomandă pasagerilor să renunțe la pantaloni scurți, fuste și rochii pe zborurile lungi. Motivul e simplu: pielea goală atinge ore în șir suprafețe pe care au stat înainte zeci de oameni și care nu sunt mereu dezinfectate complet între curse.
Cercetătorii americani au testat șase materiale folosite în cabină: cotierele din cauciuc, măsuțele din plastic, textilul buzunarului de pe spătar, jaluzelele hubloului, tapițeria scaunului și butonul metalic din toaletă. Suprafețele au fost mai întâi sterilizate, apoi contaminate cu două bacterii cunoscute: stafilococul auriu rezistent la meticilină (MRSA) și Escherichia coli O157:H7. Testele s-au făcut la aproximativ 24 de grade Celsius și 18% umiditate, condiții apropiate de cele din cabină. MRSA a rezistat 168 de ore pe textilul buzunarului, până la 72 de ore pe măsuța rabatabilă și până la 48 de ore pe butonul metalic din toaletă. Explicația ține de material. Suprafețele poroase, cum sunt textilele și cauciucul, au multe adâncituri în care microorganismele se adăpostesc. Pe metal și pe unele tipuri de plastic, care sunt netede, bacteriile rezistă mai puțin.
Cifrele sună alarmant, dar trebuie citite cu grijă. Faptul că o bacterie rămâne viabilă pe un material nu înseamnă că ajunge pe pielea pasagerului. Chiar dacă ajunge acolo, asta nu înseamnă că va provoca o boală. Contaminarea și infecția sunt lucruri diferite, iar între ele contează mulți factori. Cercetătorii au încercat să măsoare și cât de ușor trec bacteriile de pe suprafețe pe piele, folosind un model de piele de porc aplicat pe materialele testate. Pe scurt, un scaun de avion nu te îmbolnăvește automat. Poate fi însă o sursă de expunere pe care n-o iei în calcul.
Nici ideea că avioanele nu se curăță între zboruri nu e corectă. Cât de bine se face curățenia depinde de cât timp stă aeronava la sol și de regulile fiecărei companii. La escalele scurte, echipele se ocupă mai ales de gunoi și de pregătirea rapidă a cabinei pentru următorii pasageri. Măsuțele și cotierele se șterg doar dacă e timp. Aspirarea scaunelor textile și ștergerea celor din piele intră de obicei în curățenia mai amplă. Aceasta se face în special noaptea, când avionul stă mai mult la sol. Din acest motiv, nivelul de igienă de la bord diferă de la o companie la alta, de la un avion la altul și chiar de la o cursă la alta. Primele zboruri ale dimineții au cele mai mari șanse să găsească o cabină curățată temeinic.
Pentru pasageri, concluzia practică nu e să intre în panică, ci să ia câteva măsuri simple. Hainele care acoperă picioarele și brațele reduc contactul direct cu tapițeria și cotierele, mai ales pe zborurile de multe ore. Câteva șervețele dezinfectante pentru măsuță și cotiere și spălatul mâinilor înainte de masă ajută mai mult decât orice. Cea mai simplă regulă e ca buzunarul din spătar să nu fie folosit pentru mâncare sau pentru obiecte care ajung apoi la gură.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original