Infrastructura prin care gazele din Neptun Deep vor ajunge în rețeaua națională este gata. Ion Sterian, directorul general al Transgaz, a vizitat joi, la Tuzla, punctul în care gazele extrase din Marea Neagră vor intra în conducta Tuzla–Podișor. Mesajul lui a fost clar: gazoductul poate prelua gazele. Acum totul depinde de ritmul în care OMV Petrom și Romgaz vor începe extracția din zăcământul de mare adâncime. Potrivit lui Sterian, primele cantități ar urma să intre în sistem în prima parte a anului viitor.
Vizita a avut două opriri. Prima a fost la Stația de Măsurare Gaze Naturale a OMV Petrom de la Tuzla, locul pe unde gazele din perimetrul offshore ajung pe uscat. A doua a fost la Stația de Robinete nr. 2 a Transgaz, de unde pornește conducta spre Podișor. Traseul gazelor este deci următorul: de la stația de măsurare a Petrom intră în SR2, de acolo în gazoductul de 308,3 kilometri și apoi în Sistemul Național de Transport. Șeful Transgaz a amintit că lucrările la conductă s-au încheiat în iunie 2025, iar punerea în funcțiune a avut loc la începutul lui octombrie 2025, „conform graficului de execuție”. El a descris proiectul drept unul „vital” pentru securitatea energetică a țării.
Investiția în Tuzla–Podișor este de aproximativ 500 de milioane de euro. Compania o consideră cel mai important proiect de infrastructură gazieră pe care l-a construit, după BRUA și conducta Onești–Ungheni–Chișinău. Importanța ei vine din faptul că, fără această conductă, gazele din Neptun Deep nu ar avea pe unde să ajungă la consumatori. Cele două proiecte depind unul de altul: o conductă nouă fără gaze ar fi fost o investiție blocată, iar gazele din larg nu ar fi avut o rută de transport către restul țării.
Cifrele tehnice ale stației de măsurare de la Tuzla arată cât de mult gaz poate intra în sistem. Debitul nominal de operare este de 22,3 milioane de metri cubi standard pe zi, iar cel maxim ajunge la 26,9 milioane. Stația se oprește dacă debitul scade sub 1,84 milioane de metri cubi pe zi. Presiunea maximă este de 73 de bari la intrare și de 63 de bari la ieșire. La debitul nominal, stația ar prelua ceva peste 8 miliarde de metri cubi pe an. Cifra corespunde aproape exact cu producția estimată pentru Neptun Deep, de circa 8 miliarde de metri cubi. Înseamnă că infrastructura de la țărm a fost dimensionată după capacitatea zăcământului.
Neptun Deep este o investiție de aproximativ 4 miliarde de euro, făcută în comun de OMV și Romgaz, și este cel mai mare proiect energetic al României din ultimele decenii. După intrarea în producție, România ar putea deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Ar avea astfel surplus pentru export, într-o regiune care încă își caută alternative la gazul rusesc. Rămâne de văzut dacă gazul din Marea Neagră va duce la prețuri mai mici pentru consumatorii români sau se va vinde, în mare parte, acolo unde se plătește mai bine.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original