România intră în sezonul rece cu depozitele de gaze mai pline decât ale majorității statelor europene, însă Ministerul Energiei avertizează că asta nu garantează o iarnă liniștită. Cristian Bușoi, secretar de stat în minister, a spus joi seara, la Digi24, că stocurile vor ajunge la finalul lui septembrie la cel puțin 79-80% din capacitate. Media europeană e de 70%, iar Germania, cea mai mare economie a Uniunii, are depozitele umplute doar în proporție de 59%. Chiar și așa, oficialul a cerut ca înmagazinarea să continue peste pragul minim impus de Bruxelles. „E bine să fim pregătiți pentru o iarnă dificilă”, a justificat el.
Obligația europeană cere ca România să aibă depozitele pline în proporție de 90% până în decembrie. Bușoi a amintit că în anii trecuți țara a depășit acest nivel și a spus că un stoc suplimentar ar fi util și pentru că în sistem intră noi capacități de consum, pe care calculele din anii anteriori nu le luau în considerare. Avantajul față de Germania se explică în bună parte prin producția internă de gaze, care face România mai puțin dependentă de importuri. Numai că un stoc confortabil nu protejează consumatorii de prețurile formate pe piața europeană.
Tocmai aici apare cea mai mare necunoscută. Indicele TTF, reperul pentru tranzacțiile cu gaze din Europa, a avut în septembrie o medie de aproximativ 72 de euro/MWh. Prețul e mult sub cei 96 de euro/MWh din ianuarie, dar semnificativ peste cei 59 de euro/MWh din august. Pentru români, evoluția contează și dincolo de factura la gaze: centralele pe gaz stabilesc adesea costul marginal al producției de electricitate, iar acesta poate trage în sus prețul zilnic al curentului pe bursă. O scumpire a gazului în plină iarnă s-ar vedea așadar în ambele facturi.
Semnalul cel mai îngrijorător din declarațiile lui Bușoi privește însă Hidroelectrica. Compania și-a majorat prețurile, dar rămâne printre cei mai ieftini furnizori. În plus, a acoperit o mare parte din consumul de seară, când cererea e maximă, cu energie produsă în hidrocentrale. „Sigur, cu prețul golirii lacurilor de acumulare, ceea ce, evident, trebuie să ne ridice un semn de întrebare în cazul în care, în iarnă, vom avea unele sincope”, a spus secretarul de stat. Cu alte cuvinte, rezerva de apă folosită acum pentru a ține prețurile jos ar putea lipsi tocmai în lunile reci, când sistemul are cea mai mare nevoie de flexibilitate.
Pe termen scurt, veștile pentru consumatorii casnici sunt mai degrabă liniștitoare. Contractele pentru energie electrică nu expiră toate odată: majoritatea sunt încheiate în ianuarie, iar apoi aproximativ 10% ajung la termen în fiecare lună. Datele din septembrie nu arată deocamdată scumpiri spectaculoase. La gaze, prețul reglementat de 110 lei ar trebui să evite creșteri importante ale facturilor în perioada următoare.
Adevăratul test va veni primăvara viitoare. Bușoi a recunoscut că atunci situația va depinde de cât de tensionată va fi piața europeană și de nivelul prețului gazelor. „Marea problemă va fi să găsim soluții pentru populație”, a spus el. Mesajul pare să pregătească terenul pentru o discuție politică dificilă: cât mai poate statul să amortizeze prețurile și cine va plăti diferența dacă iarna se dovedește mai grea decât arată acum calculele.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original