Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » Galați 30 iunie 1940, Dorohoi 1 iulie 1940 – două masacre comise de armata română împotriva populației civile care prefațează Holocaustul din Români Galați 30 iunie 1940, Dorohoi 1 iulie 1940 – două masacre comise de armata română împotriva populației civile care prefațează Holocaustul din Români 28 iun. 2026 Petru Clej • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Foto: CNSAS Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Cele două masacre au avut loc în timpul retragerii armatei române din Basarabia – cel de la Galați – și nordul Bucovinei – cel de la Dorohoi, în urma ultimatumului sovietic, la rândul său un efect al Pactului Ribbentrop – Molotov, dintre Germania nazistă și URSS, semnat la Moscova pe 23 august 1939 . Istoricul Adrian Cioflâncă, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) și membru în colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a explicat într-un interviu cum s-au petrecut cele două masacre.
Mai întâi, cel de la Galați. Adrian Cioflâncă: Autoritățile locale militare decid că prioritate refugiații care veneau din Basarabia, iar cei care urmau să ajungă în Basarabia sunt opriți, pe termen nelimitat și sunt închiși într-un lagăr încropit din preajma gării Galați. Acolo se adună în jur de 2000 de persoane care sunt închise fără alimente, sub cerul liber, care nu primesc apă, nu primesc mâncare și, mai mult, sunt percheziționate de agenți vamali, militari și polițiști pentru a li se lua bunurile găsite asupra lor.
Sunt invocate vreo două ordine ministerile și niște regulamente, iar acest control duce practic la jefuirea populației închise în lagăr. Vorbim de evrei, de români basarabeni, de ruși și de ucraineni. Din acest episod al controlului izbucnește masacrul, trebuie știut că în zona Galați se adună trupe care tocmai se retrăseseră din Basarabia, care trecuseră prin episoadele complicate din sudul Basarabiei și de asemenea dintr-o confruntare militară care a avut loc pe capul de pod de la Giurgiulești.
În atmosfera aceasta tensionată, autoritățile militare iau decizia de a folosi trupe retrase în paza Galațiului, ceea ce agravează situația, pentru că oamenii ăștia se întorc frustrați pentru că nu avuseseră voie să tragă, se întorc înfricoșați, se întorc dornici de răzbunare și în scurt timp vor găși oportunitatea pentru acest lucru. Interesant este că în Galați se retrage și comandantul corpului de cavalerie, generalul Atanasescu, care pur și simplu și-a părăsit trupele, urcându-se în tren și s-a dus la Galați unde a contribuit la ideea care devine un consens, că evreii au cauzat nenorocirile, haosul și umilința trupelor române din timpul retragerii. Așadar, se produce acest control, iar masacrul izbucnește în momentul în care intervine un incident între o femeie, care protestează față de controlul vamal, militarul care era prezent în acel grup de control o pălmuiește, partenerul femeii sare în ajutorul ei, militarul trage un foc de armă, iar cei din paza exterioară a lagărului, pentru că vorbim de un incident care se produce din interiorul lagărului, au interpretat acel foc de armă ca fiind tras de refugiați.