Șaptezeci de ani de la intrarea României în UNESCO vor fi marcați luni, 28 septembrie, printr-o gală la Opera Națională București. Evenimentul are loc sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și este organizat de Comisia Națională a României pentru UNESCO. Momentul nu e doar festiv: organizatorii vor să-l folosească și pentru a discuta cât de bine își valorifică România statutul de membru al organizației. Mesajul vine într-o perioadă în care cooperarea multilaterală în cultură, educație și știință nu mai e ceva de la sine înțeles.
Aniversarea este dublă. România a devenit stat membru al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură la 27 iulie 1956. Două luni mai târziu, la 21 septembrie, a fost înființată Comisia Națională, instituția care face legătura dintre programele globale ale UNESCO și actorii din țară. „GALA UNESCO 70 – ROMÂNIA: O celebrare a cunoașterii, culturii și dialogului” începe la ora 17:00. Este punctul central al programului aniversar „UNESCO 70 România – Celebrăm trecutul, construim împreună viitorul”. Pe scena Operei vor fi aduse împreună muzica, arta contemporană, patrimoniul cultural și natural, educația și știința.
Ligia Deca, secretarul general al Comisiei Naționale, spune că gala e nu doar o privire spre trecut, ci și o invitație la reflecție. Întrebarea pe care o pune este cum își poate folosi România mai bine potențialul de membru UNESCO pentru a conta mai mult pe plan internațional. Ea descrie România drept un membru respectat, activ pe toate prioritățile tematice ale organizației și cu un număr impresionant de desemnări UNESCO. Formularea sugerează însă că acest capital nu a fost încă valorificat pe deplin diplomatic.
Ideea de la care a pornit UNESCO în 1945, imediat după război, era că acordurile politice și economice nu ajung pentru o pace durabilă. Aceasta trebuie construită și prin educație, cultură, știință și dialog. Astăzi, organizația se ocupă de protejarea patrimoniului și a diversității culturale, de accesul la educație și informație, de cooperarea științifică și de libertatea de exprimare. În cazul României, relația a trecut de mult de lista monumentelor și siturilor protejate. Ea include acum cercetarea, dezvoltarea durabilă și dialogul intercultural, domenii în care vizibilitatea internațională se câștigă mai greu, dar rămâne mai mult timp.
În sală vor fi reprezentanți ai instituțiilor publice, oameni din mediul academic, cultural și diplomatic, personalități publice și membri ai comunității UNESCO din România, alături de partenerii care promovează obiectivele organizației. Gala va arăta în ce măsură aniversarea poate deveni punctul de plecare pentru o strategie mai ambițioasă. Rezultatul real se va vedea însă în anii următori, în proiectele și candidaturile pe care România le va duce la Paris.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original