Serviciul danez de informații pentru apărare avertizează că Rusia ar putea trece de la sabotaj la acțiuni armate directe împotriva NATO. Într-un raport publicat joi, danezii estimează un risc „scăzut, dar în creștere” ca Moscova să lovească de la distanță infrastructura aliată folosită pentru sprijinirea Ucrainei. Un alt scenariu luat în calcul este o incursiune limitată într-o țară vecină, cu un număr mic de militari care ar putea opera fără însemne. Scenariul seamănă cu „omuleții verzi” din Crimeea în 2014. O astfel de operațiune ar pune NATO în fața unei întrebări incomode: e suficient pentru a activa Articolul 5, clauza de apărare colectivă?
Raportul a apărut la doar câteva ore după un incident care pare să confirme tendința. Peste noapte, o stație de sateliți Starlink din voievodatul Mazovia, în centrul Poloniei, a fost afectată de un incendiu pe care autoritățile locale l-au numit „act de sabotaj”, notează The Guardian. Vicepremierul polonez Krzysztof Gawkowski a spus că focul a fost „conceput în mod deliberat pentru a dezactiva stația”. Incendiul a perturbat accesul la internet pentru mai multe instituții, printre care și armata ucraineană. Gawkowski a precizat că vinovatul nu a fost identificat încă, dar a adăugat că „multe indicii” duc spre „noua doctrină de atac a Rusiei”. Deși stația funcționează din nou, oficialul a amintit ce spusese recent premierul Donald Tusk: incidentul face parte din războiul hibrid.
Ținta nu pare aleasă la întâmplare. Starlink a devenit o componentă importantă a comunicațiilor militare ale Ucrainei, iar o lovitură dată acestei rețele atinge direct capacitatea de luptă a Kievului, fără ca atacatorul să tragă vreun glonț. Cazul polonez se adaugă unui șir de incidente suspecte din Europa. Tot în această lună, Germania a acuzat public Rusia de o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle. Anchetatorii au verificat posibile legături cu Moscova și în alte cazuri: incendii la fabrici de drone și sabotaje împotriva căilor ferate. Kremlinul neagă orice implicare.
Danemarca nu e singura care trage semnalul de alarmă. În ultimele săptămâni, mai mulți șefi ai serviciilor europene de informații au spus că Rusia s-ar putea pregăti pentru gesturi mai agresive, menite să verifice cât de hotărâte sunt statele NATO să sprijine în continuare Ucraina. Nu toți sunt de acord cât de aproape este un asemenea moment. Analiștii danezi sunt însă categorici în privința direcției: în lunile următoare, atacurile hibride vor avea „consecințe mai grave”. Raportul enumeră „atacuri cibernetice distructive care paralizează funcții ale societății” și sabotaje care prezintă „un risc ridicat de victime”. Prin „atacuri hibride” se înțeleg de regulă metode nonmilitare de presiune și destabilizare: operațiuni cibernetice, sabotaj, dezinformare.
Și o sursă care cunoaște felul în care se gândește la Moscova, citată sub protecția anonimatului, se așteaptă la o escaladare. Conducerea militară rusă ar fi convinsă că unele state NATO participă deja direct la război. Motivul invocat nu e doar livrarea de arme și informații către Ucraina, ci și ajutorul la ghidarea rachetelor și dronelor. Din acest raționament vine, potrivit sursei, și concluzia Kremlinului: dacă Alianța duce deja un război hibrid împotriva Rusiei, Moscova se consideră îndreptățită să răspundă la fel. Pentru europeni, logica e îngrijorătoare. Fiecare nou pachet de sprijin pentru Kiev poate fi prezentat la Moscova drept justificare pentru o nouă lovitură „sub pragul” războiului deschis. Sabotajul de la stația Starlink arată că, pentru moment, Rusia are destul de câștigat din acest joc al ambiguității.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original