Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Modul în care o persoană își percepe propria sănătate ar putea avea o legătură reală cu longevitatea. Longevitatea s-a transformat într-o afacere înfloritoare, dar multe, dacă nu chiar majoritatea, promisiunilor se bazează pe puțin mai mult decât pe dorințe și dovezi anecdotice.
Totuși, unele cercetări academice sugerează că răspunsurile ar putea fi mai simple, și mai neașteptate, decât se credea. Un studiu, publicat în revista Psychological Science în 2016, a identificat un posibil indicator surprinzător al longevității: modul în care o persoană își percepe propria stare de sănătate. Concluzia cercetătorilor a fost că această percepție subiectivă poate prezice durata de viață mai bine decât numeroși indicatori medicali clasici.
Cercetarea a inclus peste 6. 000 de adulți din Marea Britanie, cu vârste între 41 și 93 de ani la începutul studiului, vârsta medie fiind de aproximativ 65 de ani. Participanții au fost urmăriți timp de 29 de ani, între 1983 și 2012.
Pe parcursul acestei perioade, cercetătorii au colectat periodic date medicale, precum tensiunea arterială, nivelul colesterolului și obiceiurile legate de fumat și consum de alcool. În paralel, participanții au raportat informații despre stilul de viață, inclusiv somnul, tratamente și dificultățile întâmpinate în activități zilnice, precum urcatul scărilor sau gătitul. De asemenea, au fost evaluate funcțiile cognitive, inclusiv memoria și viteza de procesare, pentru a urmări evoluția stării generale de sănătate.
În total, analiza a inclus 65 de factori considerați relevanți pentru riscul de mortalitate. Rezultatul central al studiului a indicat că cel mai puternic predictor al longevității nu a fost un parametru biologic sau comportamental, ci modul în care participanții își evaluau propria stare de sănătate. Cu alte cuvinte, persoanele care declarau că se simt sănătoase aveau, în medie, o speranță de viață mai mare decât cele care își percepeau sănătatea ca fiind precară, chiar și atunci când indicatorii medicali nu sugerau diferențe majore.
Cercetătorii au remarcat că această asociere a rămas semnificativă chiar și după ajustarea altor factori de risc. Rezultatele nu sunt izolate. Un studiu, realizat în 2017 de cercetători de la Universitatea Stanford, a ajuns la concluzii similare, arătând că percepția negativă asupra propriei activități fizice poate fi asociată cu o speranță de viață mai redusă, indiferent de nivelul real de activitate.
Explicațiile propuse includ mecanisme de tip placebo sau efecte indirecte asupra comportamentului: persoanele care se percep mai sănătoase tind să adopte mai ușor obiceiuri benefice, chiar fără să își dea seama. Alte cercetări, inclusiv unele realizate de specialiști de la Johns Hopkins University, sugerează că optimismul și atitudinea pozitivă ar putea influența indirect sănătatea cardiovasculară, prin reducerea stresului, a inflamației sau prin încurajarea unor alegeri de viață mai sănătoase. Totuși, cercetătorii subliniază că aceste mecanisme nu sunt pe deplin înțelese și nu pot fi generalizate ca explicație universală.
Experții atrag atenția că o atitudine pozitivă nu reprezintă o garanție pentru o viață mai lungă și nu poate compensa factori majori de risc precum bolile cronice, predispozițiile genetice sau condițiile socio-economice. De asemenea, persoanele care se confruntă cu afecțiuni psihice sau fizice nu pot fi reduse la o simplă „problemă de perspectivă”, subliniază specialiștii. Deși surprinzătoare, concluzia cercetărilor este că modul în care o persoană își percepe propria sănătate ar putea avea o legătură reală cu longevitatea.
Totuși, experții insistă că acest factor trebuie interpretat în contextul complex al sănătății generale, unde biologia, comportamentul și mediul social interacționează constant, conform yourtango. com.