Alianţa pentru Unirea Românilor a depus în Parlament o propunere legislativă prin care plafonul maxim al sumelor în numerar care pot fi păstrate în casieria operatorilor economici la sfârşitul fiecărei zile ar urma să crească de la 50. 000 de lei la 200.
000 de lei. Iniţiativa este prezentată de AUR drept o măsură de sprijin pentru companiile româneşti, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care, potrivit partidului, sunt obligate în prezent să facă depuneri bancare frecvente şi să suporte costuri suplimentare pentru transportul şi gestionarea numerarului. Deputatul AUR Lucian Muşat, iniţiatorul proiectului, susţine că modificarea ar oferi firmelor mai multă flexibilitate în gestionarea încasărilor şi cheltuielilor curente.
„Venim cu o nouă lege pentru companiile româneşti, aceea de a ridica plafonul de casierie de la 50. 000 de lei, cât este astăzi, la 200. 000 de lei.
Acest plafon a fost scăzut, din păcate, la 50. 000 de lei, iar astfel companiile mici româneşti nu mai pot jongla cu încasările şi cu cheltuielile”, a declarat Lucian Muşat. Deputatul afirmă că, dacă proiectul va trece de Parlament, IMM-urile şi companiile mici ar avea „o gură de oxigen” prin creşterea plafonului de casă.
„Continuăm să fim lângă antreprenorii români şi vom face tot ce putem ca economia României să prospere şi antreprenorii români să se dezvolte aici, la noi în ţară”, a mai spus parlamentarul AUR. Potrivit proiectului, plafonul general pentru numerarul aflat în casieria firmelor ar urma să fie majorat la 200. 000 de lei.
AUR susţine că măsura ar reduce presiunea administrativă asupra firmelor mici şi ar diminua costurile legate de depunerile repetate la bancă. Iniţiativa păstrează însă mecanismele de control prevăzute de legislaţia actuală. Sumele care depăşesc plafonul ar urma să fie în continuare depuse în conturile bancare ale operatorilor economici.
De asemenea, proiectul nu modifică plafonul de 500. 000 de lei aplicabil magazinelor de tip cash and carry, supermagazinelor şi hipermagazinelor. AUR susţine că modificarea ar elimina o diferenţă considerată nejustificată între marile lanţuri comerciale şi firmele mici şi mijlocii, oferind antreprenorilor un cadru legislativ „mai echilibrat” şi mai adaptat realităţilor economice actuale.
Pentru a intra în vigoare, propunerea legislativă trebuie să parcurgă procedura parlamentară şi să fie adoptată de Parlament. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Top 20 cele mai mari profituri în 2025: energie şi Dedeman, aşa arată top 5. Hidroelectrica, Romgaz şi OMV Petrom au cele mai mari profituri nete raportate în 2025 de companiile din România, fiecare cu un rezultat net de peste 3 mld.
lei România are nevoie să-şi schimbe modelul de creştere, care s-a epuizat. Economiştii celor mai mari bănci din România: România trebuie să treacă de la o economie de consum, de import, la una de producţie, cu valoare adăugată mare Lovitură dură la Oracle România: După un 2025 cu concedieri şi pierderi, compania a lansat o nouă restructurare şi va da afară încă 500 de angajaţi Business sportiv. Ce poate învăţa România din Marele Premiu al Austriei, etapă de Formula 1: cum se transformă o competiţie de trei zile într-un business de miliarde Victor Căpitanu, One United Properties: Acum 20 de ani, România pornea ca una dintre cele mai sărace ţări din Europa, dar de atunci economia a crescut de patru ori.
România a devenit una dintre economiile puternice din Europa Centrală şi de Est, cu o putere de cumpărare a populaţiei în creştere CEC Bank pentru afaceri româneşti. Lucian Enaru, Schneider Electric: România are câteva atuuri reale, dar principala provocare rămâne viteza de implementare. Toată lumea vorbeşte de timp, iar time is money Business sportiv.
Ar putea Turul de Ciclism al României să urmeze modelul Turului Franţei? „Cred că există nişte sporturi care sunt într-o puternică ascensiune, iar ciclismul este unul dintre ele.