Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Peste 300. 000 de români au credite la IFN-uri.
Inflația galopantă a dus la scăderea puterii de cumpărare, sărăcindu-i pe români. Astfel că tot mai mulți nu se mai ajung cu banii de la o zi la alta și apelează la creditele rapide, acordate de instituțiile financiare nebancare (IFN), unde dobânzile sunt uriașe. În primele cinci luni ale anului, numărul împrumuturilor contractate prin IFN-uri a crescut cu aproape 20%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Pentru mulți români, credite le rapide reprezintă o soluție atunci când veniturile nu mai acoperă cheltuielile curente sau apar situații neprevăzute. Specialiștii avertizează însă că accesul facil la bani vine cu dobânzi și costuri mult mai ridicate decât cele practicate de bănci. Elena a apelat la un IFN după ce mama sa s-a îmbolnăvit, iar familia avea nevoie urgentă de bani pentru tratamente medicale.
Fără documente suplimentare și cu aprobarea creditului în doar câteva zile, femeia a împrumutat 7. 000 de lei, potrivit observatornews. ro.
Însă rata lunară era de aproximativ 900 de lei, iar după trei ani de plată a ajuns în imposibilitatea de a-și achita obligațiile. Cazul a ajuns în instanță, iar executarea silită a dus la majorarea datoriei la peste 10. 000 de euro.
Datele din piață arată că peste 300. 000 de persoane au în acest moment credite contractate la instituții financiare nebancare, numărul acestora fiind cu peste 18% mai mare decât în urmă cu un an. Cea mai accentuată creștere a fost înregistrată la creditele de consum.
Dacă în mai 2025, circa 78. 000 de români aveau un astfel de împrumut, un an mai târziu numărul lor a depășit 103. 000.
Potrivit consultantului financiar Adrian Asoltanie, inflația și scăderea puterii de cumpărare îi determină pe tot mai mulți români să caute surse rapide de finanțare. În multe cazuri, cei care ajung la IFN-uri nu mai pot obține credite bancare deoarece figurează în Biroul de Credit sau nu îndeplinesc condițiile impuse de bănci. Spre deosebire de sistemul bancar, unde rata lunară nu poate depăși, în general, 40% din venitul net al clientului, IFN-urile nu aplică aceeași limită de îndatorare.
Specialiștii spun că dobânzile ridicate practicate de aceste instituții sunt calculate astfel încât să acopere și riscul creditelor neperformante. Avocații specializați în drept bancar avertizează că principalul pericol îl reprezintă supraîndatorarea, iar consumatorii trebuie să analizeze cu atenție costurile totale ale împrumutului și clauzele contractuale. Vestea bună este că, începând de anul trecut, legislația a fost modificată pentru a limita costurile totale percepute de IFN-uri.
Astfel, valoarea totală rambursată nu poate depăși de două ori suma împrumutată. De exemplu, pentru un credit de 7. 000 de lei (cum a fost cel al Elenei), un client poate fi obligat să returneze cel mult 14.
000 de lei. Însă pentru aceeași sumă împrumutată de la o bancă, valoarea totală de rambursat este de aproximativ 8. 000 de lei, în funcție de condițiile contractuale.