Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/ Creșterea investițiilor este susținută în proporție covârșitoare de fondurile europene Deficitul bugetar al României a coborât la 1,75% după primele cinci luni din 2026, însă economistul Adrian Negrescu avertizează că țara continuă să trăiască pe datorie. Analiza completă despre ratingul de țară, investiții, evaziune fiscală și riscurile economice.
Scăderea deficitului bugetar la 1,75% din PIB după primele cinci luni ale anului 2026 reprezintă una dintre puținele vești încurajatoare pentru economia românească. În contextul în care România se pregătește pentru evaluările agențiilor internaționale de rating din luna iulie, datele privind execuția bugetară oferă argumente solide pentru menținerea calificativului de țară. Analistul economic Adrian Negrescu consideră că această evoluție poate contribui decisiv la consolidarea încrederii investitorilor și la reducerea presiunii exercitate de instabilitatea politică asupra imaginii României.
„Scăderea deficitului bugetar la 1,75%, după primele 5 luni din 2026, reprezintă o gură de oxigen pentru România în perspectiva discuțiilor din iulie cu Moody’s și Fitch. E o adevărată performanță care are mari șanse să ne securizeze ratingul de țară, într-o perioadă în care zgomotul politic creează o percepție puternică de instabilitate privind situația din România. ” Potrivit analistului, această evoluție, alături de stabilitatea relativă a cursului de schimb, reprezintă în acest moment principalele argumente pozitive pe care România le poate prezenta în fața investitorilor și a instituțiilor financiare internaționale.
Un alt element pozitiv remarcat de Adrian Negrescu îl reprezintă creșterea investițiilor publice. „E un argument excelent care, alături de stabilitatea relativă a cursului de schimb, reprezintă singurele vești pozitive într-o mare de probleme. Faptul ca, potrivit datelor preliminiarii prezentate de Alexandru Nazare, investițiile publice au crescut de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei reprezintă, de asemenea, un semnal pozitiv pentru economie.
” Cu toate acestea, economistul atrage atenția că imaginea de ansamblu este mai complexă. Creșterea investițiilor este susținută în proporție covârșitoare de fondurile europene, ceea ce demonstrează cât de dependentă este economia românească de finanțările externe. „Nu e însă de ajuns, altfel spus să nu ne îmbătăm cu apă rece.
71% dintre investiții s-au făcut cu bani europeni iar asta demonstrează, dacă mai era nevoie, cât de dependenți suntem de finanțările europene, de banii care vin de la Bruxelles-ul hulit de o parte a clasei politice. ” Datele privind execuția bugetară reprezintă doar o fotografie a situației actuale, avertizează analistul. Marea provocare pentru Guvern va fi menținerea acestui trend și respectarea țintei de deficit de 6,2% până la finalul anului.
„Datele privind execuția bugetară la 5 luni reprezintă, pe de altă parte, doar o fotografie de moment, urmând ca din a doua parte a anului să vedem dacă politicienii sunt capabili să mențină acest trend pozitiv asigurat de MFP, dacă vor lua măsurile necesare pentru a respecta ținta de deficit de 6,2%. ” În acest context, Adrian Negrescu critică discursurile politice bazate pe promisiuni de reduceri de taxe și majorări de venituri. „Am mai spus-o și o mai spun.
Politicienii care anunță scăderi de taxe și creșteri de venituri pentru populație vând doar iluzii, pentru că situația bugetară rămâne în continuare foarte serioasă. ” Analiza economistului scoate în evidență o problemă structurală majoră: veniturile fiscale ale statului sunt consumate aproape integral de cheltuielile curente. „În esență, din taxele și impozitele plătite de populație și firme peste 90% se duc pe cheltuielile sociale (pensii, salarii etc) iar restul de 10% pe dobânzile la împrumuturi.
” În aceste condiții, statul este obligat să se finanțeze permanent din împrumuturi.