Curtea de Conturi a României trage un semnal de alarmă cu privire la felul în care se finanțează administrațiile locale. Președintele instituției le cere primăriilor și consiliilor județene să găsească un echilibru între banii pe care îi strâng singure și transferurile de la bugetul de stat. Sprijinul pentru comunitățile sărace este necesar, spune Curtea, dar nu trebuie să ajungă o dependență permanentă de finanțarea de la centru.
Avertismentul pornește de la o problemă cunoscută de mult. În multe localități din România, taxele și impozitele locale acoperă doar o mică parte din cheltuieli, iar restul vine prin cote defalcate, sume de echilibrare și programe naționale de investiții. Pentru un primar e mai simplu să aștepte o alocare de la Guvern decât să crească impozitele sau să se ocupe de colectarea restanțelor, măsuri care nu aduc voturi. Rezultatul e o autonomie locală care există mai mult pe hârtie: comunele depind de deciziile de la București, iar planurile de dezvoltare se schimbă odată cu majoritatea politică.
Momentul nu e întâmplător. România are de mai mulți ani unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană și e obligată să reducă cheltuielile. Transferurile către autoritățile locale sunt printre primele care intră în discuție când se caută bani. Primăriile care s-au bazat aproape în totalitate pe acești bani ar fi cele mai expuse: proiecte începute și rămase fără finanțare, întârzieri la plata furnizorilor, servicii publice reduse.
Tema îi privește direct și pe cei din județul Alba, unde diferențele dintre localități sunt mari. Orașe precum Alba Iulia sau Sebeș au o bază fiscală solidă, susținută de industrie și investiții. Multe comune din Munții Apuseni se descurcă însă cu venituri proprii modeste, o populație care îmbătrânește și puține firme care să plătească taxe locale. Pentru ele, echilibrul cerut de Curtea de Conturi e greu de atins fără o reformă mai largă a finanțelor locale.
Rămâne întrebarea dacă mesajul va avea urmări concrete. Curtea poate semnala deficiențe în rapoartele sale de audit, dar schimbările reale depind de Guvern și Parlament: modul în care se împart veniturile între stat și autoritățile locale, criteriile după care se dau sumele de echilibrare și eventualele stimulente pentru primăriile care își cresc veniturile proprii. Până atunci, administrațiile care colectează mai bine și atrag fonduri europene vor fi mai protejate de schimbările de la centru decât cele care așteaptă următoarea rectificare bugetară.
Sursă text și foto: Alba24 — articolul original