Potenţialul pe care România îl are în domeniul energetic este mai atractiv în faţa investitorilor decât instabilitatea din plan intern, astfel că apetitul de a plasa fonduri aici încă este puternic, spune Raluca Gabor, counsel, Kinstellar, într-o discuţie cu CEC Bank pentru afaceri româneşti. „Investitorii în energie încă privesc România destul de optimist, poate chiar mai optimist decât cei din alte sectoare şi nu am văzut investitori care să renunţe din cauza contextului.
Problemele politice ne fac însă o ţară dificilă, nu cea mai dificilă din Uniune, dar care necesită un mic apetit de risc. Dar cu toate acestea, din experienţa noastră, lucrurile încă merg pe o traiectorie bună“, spune Raluca Gabor. Principala provocare care urmează în piaţa de energie verde este trecerea de la un model de alocare a capacităţii de tipul „primul sosit, primul servit“ la mecanismul de licitaţie de capacitate, prima licitaţie fiind estimată să aibă loc anul acesta.
„Statul român îşi doreşte să se asigure că nu mai avem proiecte doar pe hârtie care blochează capacitatea şi că acea capacitate pe care investitorii o rezervă va fi construită, racordată şi va intra în sistem. Cred că suntem totuşi pe drumul cel bun pentru că într-adevăr mecanismul va elimina într-o măsură destul de mare investiţiile acelea speculative. Prin urmare, ne aşteptăm să avem mai puţini MW pe hârtie şi mai multe proiecte care să se ducă la bun sfârşit.
“ Concomitent cu zona de energie verde, partea de stocare este în plină ascensiune. Aici se ridică însă o întrebare: dezvoltarea de acum se face în funcţie de o strategie legată de funcţionarea sistemului? „Nu cred că există o viziune clară cu privire la ce tip de stocare avem nevoie.
Toată lumea înţelege că avem nevoie şi de stocare pe termen mai lung decât ne oferă bateriile, dar nu cred că există nici acum un plan exact de acţiune, o decizie. Sperăm, pentru binele sistemului, că aceste lucruri se vor avea în vedere. “ În martie, anul acesta Comisia Europeană a aprobat o schemă notificată de România, în valoare de 150 de milioane de euro (764 de milioane de lei), pentru sprijinirea stocării energiei electrice, pentru proiecte de 2.
174 MWh. Lansarea licitaţiilor întârzie în contextul politic actual. Pe termen mai lung, România are un bun potenţial de a dezvolta multe tehnologii asociate tranziţiei energetice, de la biogaz până la eolian offshore, dar pe măsură ce valoarea investiţiilor creşte, nevoia de stabilitate urcă proporţional.
Spre exemplu, pentru zona de wind offshore, Raluca Gabor nu crede că vom vedea investiţii mai devreme de 2033. „Este o direcţie strategică, dar nu o văd implementată pe termen scurt, nici măcar mediu. “ Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto și/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.
zf. ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor.
Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină .