Comisia Europeană avertizează că riscurile privind sustenabilitatea datoriei publice a României sunt ridicate pe termen mediu, iar datoria guvernamentală ar putea creşte de la aproximativ 59% din PIB în 2025 la circa 90% din PIB în 2036. Scenariul utilizat de Comisie în Raportul de Convergenţă publicat miercuri presupune că deficitul primar structural va scădea de la 4,7% din PIB în 2025 la 2,3% din PIB în 2026 şi va rămâne la acest nivel pe întreaga perioadă de proiecţie.
Chiar şi în aceste condiţii, nivelul datoriei continuă să urce constant în următorul deceniu. Raportul subliniază că situaţia este sensibilă la eventuale şocuri macroeconomice. Dacă diferenţa dintre costul finanţării şi ritmul de creştere economică s-ar deteriora cu un punct procentual faţă de scenariul de bază, nivelul datoriei publice din 2036 ar fi cu încă 7 puncte procentuale mai mare decât cel estimat în prezent.
Comisia identifică mai mulţi factori care amplifică riscurile fiscale ale României. Printre aceştia se numără ponderea ridicată a datoriei deţinute de investitori nerezidenţi, expunerea la datorie denominată în valută, existenţa unor credite neperformante şi poziţia investiţională internaţională netă negativă a ţării. În acelaşi timp, raportul notează şi câteva elemente care atenuează riscurile.
România are o pondere redusă a datoriei pe termen scurt şi un nivel relativ scăzut al datoriei externe şi al îndatorării sectorului privat. Pe lângă provocările legate de datorie, Comisia semnalează şi dificultăţi persistente în funcţionarea cadrului fiscal. Consiliul Fiscal, instituţia responsabilă cu monitorizarea regulilor fiscale şi evaluarea prognozelor bugetare, se confruntă cu probleme serioase de recrutare.
Potrivit raportului, mai puţin de jumătate dintre cele 20 de posturi disponibile în secretariatul instituţiei sunt ocupate. De asemenea, Bruxelles-ul atrage atenţia asupra unor slăbiciuni în gestionarea investiţiilor publice, inclusiv în ceea ce priveşte corelarea dintre strategia naţională România 2030, strategiile sectoriale şi priorităţile finanţate din fonduri europene, precum şi lipsa unor evaluări sistematice privind eficienţa proiectelor de investiţii după finalizarea acestora. Avertismentul privind datoria publică vine în contextul în care România înregistrează deja cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Piaţa Airbnb, care scapă tot mai mult de sub control, a fost reglementată la nivel european, însă România nu se conformează. Când vor fi nevoiţi proprietarii să respecte regulamentul european? Sorin Pâslaru, ZF: Ceea ce avem ca rezultat în macroeconomie nu este decât un efect al iniţiativelor dumneavoastră, al modului în care antreprenorii, directorii executivi din multinaţionale şi din companiile româneşti văd viitorul şi al deciziilor strategice pe care le iau Criza politică se adânceşte după ce cabinetul Veştea cade în parlament, dar cursul, bursa şi piaţa de titluri de stat rezistă.
Deocamdată Cum stă România faţă de alte ţări pe piaţa ipotecară. Cât de multe credite ipotecare se dau? Cât au crescut preţurile?
Ferma Avicolă Şerban, aflată în insolvenţă, a vândut platformele avicole din Bacău şi Vaslui către Sagem, firma vasluiană a familiei Safir, cu 16,5 milioane de euro Începe o nouă eră în retailul alimentar. Fraţii Dedeman primesc OK-ul Concurenţei pentru a prelua operaţiunile Carrefour România Care sunt riscurile globale şi ce implicaţii au pentru mediul de afaceri: Controlul asupra resurselor, infrastructurii şi lanţurilor de aprovizionare redevine un factor esenţial de suveranitate şi rezilienţă a economiilor: „Asistăm la un fel de regeografiere a lumii“ Criza politică: Cum nimeni nu vrea alegeri anticipate, iar o majoritate este greu de găsit, soluţia rămasă este a unui guvern minoritar.