Piaţa românească de factoring a totalizat în primul semestru al anului 5,08 miliarde euro, cu 3,9% peste perioada similară din 2025, dar, în termeni reali, cu o inflaţie anuală în jurul a 10% în ianuarie-iunie, volumele sunt în uşoară scădere, potrivit unui studiu realizat de Ipsos România la comanda Asociaţiei Române de Factoring, pe baza raportărilor a 13 instituţii financiare bancare şi nebancare. După corectarea efectului deprecierii leului faţă de euro, creşterea din S1 este de 6,6%.
Economia locală a traversat în acest interval o perioadă dificilă, PIB-ul scăzând cu 0,7% , iar consumul final al gospodăriilor cu 2,5%. Producţia industrială a scăzut cu 3,7% în primele şapte luni, volumul comerţului cu amănuntul cu 5,7%, iar numărul insolvenţelor a crescut cu 12,4%, la 3. 855 de firme şi PFA.
Motorul principal au fost investiţiile, formarea brută de capital fix crescând cu 10,9%, susţinută de plăţile din fonduri europene şi PNRR, iar construcţiile au avansat cu 8,7% în trimestrul II faţă de trimestrul I. Fără acest aport, contracţia ar fi fost semnificativ mai adâncă, se arată în comunicatul Asociaţiei Române de Factoring. În acest context, numărul de aderenţi activi a crescut cu 19,2%, iar numărul relaţiilor aderent–debitor a crescut cu 45,6%, de peste două ori mai rapid decât numărul de clienţi.
Reprezentanţii asociaţiei spun că factoringul încetează să fie o soluţie punctuală pentru câţiva parteneri comerciali strategici şi devine un instrument aplicat sistematic asupra portofoliului de creanţe. Întârzierea medie la plată a debitorilor faţă de termenele contractuale a fost de 6,9 zile în semestrul I 2026, faţă de 8,0 zile în semestrul I 2025, dar şi faţă de 6,4 zile în ansamblul anului 2025. Întârzierea maximă raportată a urcat constant în ultimul an, de la 15 zile în S1 2025 la 30 de zile în anul 2025 şi la 35 de zile în S1 2026.
Bucureşti-Ilfov rămâne principalul hub, dar ponderea sa în factoringul intern scade constant, de la 54,6% în S1 2025 la 51,5% în S1 2026. Factoringul de export a crescut cu 35,2%, la 625,5 milioane euro, în timp ce exporturile de bunuri ale României au avansat cu doar 3% în primul semestru. Diferenţa indică o creştere a gradului de penetrare a factoringului în comerţul exterior: tot mai mulţi exportatori îşi finanţează şi îşi asigură creanţele externe prin acest instrument.
În factoringul intern, sectoarele cu cele mai mari volume au fost FMCG (748,2 mil. EUR), Autovehicule şi echipamente (559,8 mil. EUR), Silvicultură, prelucrare lemn şi construcţii (503,9 mil.
EUR) şi Metale şi chimicale (502,7 mil. EUR). Comparativ cu semestrul I 2025, au avansat FMCG, construcţiile, metalele, transportul şi agricultura, în timp ce energia, produsele farmaceutice, electronicele/IT&C şi industria auto au înregistrat scăderi.
Evoluţia construcţiilor este consistentă cu principalul segment al economiei aflat în expansiune — investiţiile. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Victor Căpitanu, One United: Mergem după infrastructură. Metroul şi drumurile lărgite au transformat zone abandonate în cele mai bune adrese din Bucureşti România e la jumătatea topului UE după marjele la creditele corporate.
Mai pot scădea marjele? Antreprenori locali. Construcţii Erbaşu estimează plus 10% la afaceri pentru 2026 şi are proiecte de 5 mld.
euro asigurate până în 2030 Cum a ajuns grupul elen PPC să poarte discuţii avansate pentru preluarea retailerului electro-IT Flanco? S-a uitat la eMAG, dar nu s-a înţeles cu Naspers pe preţ Fondul de private equity Hg a anunţat preluarea controlului ENTERSOFTONE, grupul care a reunit BITSoftware şi SoftOne România, la o evaluare de circa 1 mld. euro.
Hg avea deja o legătură cu piaţa românească de software prin Visma, grup în care deţine o participaţie majoritară. Visma a făcut în România două achiziţii – SmartBill şi Keez Bursă.