Scrutinul este primul organizat după protestele conduse de tineri care au izbucnit acum aproape un an și după tentativa masivă de traversare a frontierei către enclava spaniolă Ceuta din această vară. Cele două evenimente au adus în prim-plan frustrările unei părți a tinerilor marocani, în special în privința perspectivelor economice și a accesului la servicii publice.
395 de mandate sunt puse în joc La alegeri participă 28 de partide, inclusiv o alianță formată special pentru acest scrutin, precum și două liste de candidați independenți. Pentru cele 395 de locuri ale Camerei Reprezentanților au fost înregistrate 7. 288 de candidaturi.
Pe listele electorale sunt înscriși 15. 801. 162 de alegători.
Potrivit autorităților marocane, acestea sunt cele de-a 12-a alegeri legislative organizate de la independența țării. Tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani reprezintă doar 4% dintre alegătorii înscriși, în timp ce persoanele de peste 60 de ani reprezintă mai mult de 29%. Locurile de muncă, una dintre principalele teme Economia Marocului continuă să crească și să atragă investiții, însă această evoluție nu a dus la suficiente locuri de muncă, în special pentru tineri.
Potrivit datelor citate de Associated Press, rata șomajului în rândul tinerilor a ajuns la 37% în 2025, iar milioane de persoane cu vârste între 15 și 29 de ani nu se aflau nici în educație, nici pe piața muncii și nici în programe de formare. În campanie, partidele au pus accent pe crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor, locuințe mai accesibile, îmbunătățirea sistemului medical și reformarea educației. RNI, unul dintre partidele aflate la guvernare, promite crearea unui milion de locuri de muncă și un salariu minim lunar garantat de 5.
000 de dirhami, aproximativ 525 de dolari. PAM, un alt partid al coaliției de guvernare, a anunțat, de asemenea, obiectivul de a crea un milion de locuri de muncă și a propus măsuri pentru facilitarea accesului tinerilor la locuințe. Partidul Istiqlal promite accelerarea accesului la tratamente în spitalele publice, formațiunea de stânga PPS propune reducerea abandonului școlar și întărirea măsurilor anticorupție, iar partidul islamist moderat PJD pune accent pe reducerea diferențelor economice dintre marile centre urbane și restul țării.
Cine ar putea conduce viitorul guvern Constituția marocană prevede că regele desemnează premierul din partidul care obține cea mai mare pondere de mandate în alegeri. Cum niciun partid nu este așteptat să obțină singur majoritatea absolută, formarea unei coaliții va fi necesară. Printre numele vehiculate se află Fouzi Lekjaa, ministrul bugetului și președintele Federației Marocane de Fotbal.
Lekjaa a intrat în conducerea PAM înaintea alegerilor și conduce comitetul responsabil de organizarea turneului final al Cupei Mondiale de fotbal din 2030. Un alt nume discutat este Fatima-Zahra Mansouri, primarul orașului Marrakech și ministrul amenajării teritoriului. În cazul în care ar ajunge premier, ea ar deveni prima femeie care ocupă această funcție în Maroc.
Premierul în exercițiu, Aziz Akhannouch, care conduce guvernul din 2021, nu mai candidează după ce a renunțat în acest an la conducerea RNI. Monarhia păstrează un rol central Alegerile stabilesc componența parlamentului și viitorul guvern, dar regele Mohammed al VI-lea păstrează atribuții importante în domenii strategice, inclusiv în apărare și politica externă. Reuters notează că scrutinul nu este de așteptat să modifice fundamental echilibrul de putere din Maroc, unde monarhia continuă să aibă un rol decisiv în orientarea unor politici majore.
Tinerii, între protest și retragerea din politică Protestele conduse de generația Z din ultimul an au reflectat nemulțumiri legate de educație, sănătate, șomaj și lipsa oportunităților economice. O parte dintre tineri au ales să protesteze sau să încerce să părăsească țara, în loc să se implice în politica tradițională. Tentativa masivă de traversare către Ceuta din această vară a fost un alt semnal al frustrărilor economice.
Unele dintre persoanele care au încercat să ajungă în enclava spaniolă spun că nu intenționează să voteze, în timp ce alți tineri consideră că presiunea exercitată prin proteste ar putea determina partidele să răspundă mai bine problemelor lor. Participarea la vot, urmărită îndeaproape Dintre cei aproximativ 26,7 milioane de marocani eligibili să voteze, 15,8 milioane sunt înscriși pe listele electorale. Participarea este urmărită îndeaproape, în special în rândul tinerilor, ca indicator al nivelului de încredere în instituțiile politice.
Mai multe formațiuni și organizații au cerut boicotarea scrutinului, argumentând că alegerile nu oferă suficiente garanții privind reprezentarea politică.