Lansată în 2007, ENVIRON este una dintre primele organizaţii din România licenţiate pentru gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. În linii mari, asociaţia preia responsabilitatea producătorilor şi importatorilor de echipamente electrice şi electronice, asigurând colectarea şi reciclarea acestora la finalul ciclului de viaţă.
„În sensul înţeles de legiuitor, producător înseamnă o companie care pune pentru prima dată pe piaţă aceste tipuri de echipamente electrice şi electronice, fie că le importă, fie că le fabrică sub brand propriu. Avem astăzi în portofoliu circa 1. 700 de astfel de companii, de diferite dimensiuni, de la producători locali la companii multinaţionale.
În cei aproape 20 de ani, am colectat circa 330. 000 de tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice. Reuşim să ne îndeplinim obiectivele pe care le-am preluat în numele producătorilor pe care îi reprezentăm.
Avem astăzi o infrastructură de puncte de colectare organizate în principal cu sprijinul retailerilor, dar şi în unităţi de învăţământ, în instituţii publice, în clădiri de birouri, în clădiri rezidenţiale“, explică Roxana Puia, director de marketing şi comunicare la asociaţia ENVIRON, într-o discuţie la CEC Bank pentru afaceri româneşti. În total, asociaţia gestionează circa 4. 500 de puncte de colectare.
Dincolo de această reţea, una dintre cele mai importante iniţiative este programul din şcoli, Baterel – Eroul Reciclării, care a ajuns deja în peste 2. 500 de unităţi de învăţământ, de stat şi private. Ca ţintă, România trebuie să se asigure că 65% din cantităţile de echipamentele vândute în ultimii trei ani sunt colectate şi reciclate.
Statisticile disponibile arată că România este pe drumul cel bun, chiar dacă elemente de infrastructură, cum ar fi centrele municipale de colectare, lipsesc. Colectarea se face mai ales în punctele din magazinele retailerilor sau la achiziţia unui produs nou prin preluarea celui vechi. „Sunt foarte mulţi oameni care încă ţin aceste deşeuri acasă pentru că au dificultăţi în a identifica un punct de colectare în apropiere.
Potrivit unui studiu realizat de noi, circa 90% dintre respondenţi au declarat că dacă punctele de colectare ar fi la o distanţă de 15 minute de casă sau dacă predarea unui echipament ar fi la fel de simplă ca returul unei comenzi online, atunci ar fi mai dispuşi să o facă. “ Dar această acumulare de obiecte are loc într-un context marcat de un turboconsumerism, acele practici care au pus pe industria modei eticheta de fast-fashion fiind acum prezente şi în zona de produse electrice. „Aproape pentru toate lucrurile pe care le făceam manual, acum există un dispozitiv care funcţionează pe bază de baterie.
Deci avem tot felul de gadget-uri, unele utile, unele mai puţin utile. Mai avem şi o invazie de echipamente, de cele mai multe ori de mici dimensiuni, cu un preţ de achiziţie foarte mic, care uneori reflectă şi calitatea acelui produs, care mai apoi se transpune într-o durată de viaţă mică şi, evident, un deşeu generat într-un timp foarte scurt. Când vorbim de echipamente, de multe ori fac paralela şi cu hainele.
Intrăm şi aici într-o zonă în care achiziţia nu mai are neapărat legătură cu nevoia, ci fie cu satisfacerea unei dorinţe, fie cu presiunea resimţită din mediul exterior, fie că vorbim de ceea ce vedem în reclame, în social media. “ Astfel, studiile arată că unu din şase români a cumpărat echipamente electrice sub impulsul reclamelor, pentru ca mai apoi unu din patru români să regrete achiziţia. Dar în ciuda regretului, consumul de resurse a avut loc.
„Cred că din perspectiva aceasta e important să ne uităm la costul per utilizare al unui echipament. “ Dar sunt multe alte comportamente care pot fi educate. De ce?
Scopul nu este să ajungi la reciclare cu un produs, aceasta este chiar ultima verigă, ci să îl foloseşti o perioadă cât mai lungă.