Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată În cazul unor alergii pentru care există un posibil factor declanșator, cercetările continuă să urmărească modalități prin care răspunsul imunitar ar putea fi prevenit sau modificat. Alergiile sunt asociate, de regulă, cu copilăria și o predispoziție moștenită.
Însă realitatea este mai nuanțată: o alergie poate apărea în orice moment al vieții, inclusiv la vârsta adultă. „ Orice persoană, în orice moment al vieții, poate dezvolta o alergie nouă ”, spune alergologul Kelly Colas. Uneori, apariția pare complet neașteptată.
În spatele ei pot exista însă factori precum o infecție virală, modificări ale microbiomului intestinal, schimbări hormonale sau chiar mușcătura unei căpușe. Genetica joacă un rol important în predispoziția alergică, dar nu explică totul. Potrivit lui Ruchi Gupta, director al Centrului pentru Cercetarea Alergiilor Alimentare și a Astmului din cadrul Universității Northwestern, este nevoie uneori de un factor care să declanșeze procesul.
Un studiu a identificat o asociere între infecția cu SARS-CoV-2 și un risc crescut ulterior de rinită alergică și astm. Potrivit lui Philip Curman, dermatolog la Institutul Karolinska și coautor al cercetării, infecția poate intensifica răspunsul inflamator al organismului, în timp ce vaccinarea a fost asociată în studiul respectiv cu un risc mai redus. Ideea nu este complet nouă.
Cercetări anterioare au indicat că și alte virusuri respiratorii, inclusiv virusul sincițial respirator (VSR) și rinovirusurile, pot fi asociate cu apariția ulterioară a unor boli alergice, în special la copii. Explicația posibilă este că sistemul imunitar este deja mobilizat împotriva unei infecții. Dacă, în aceeași perioadă, organismul întâlnește un aliment sau o substanță din mediu, răspunsul imun poate deveni dereglat.
„ Dacă organismul tău întâlnește un anumit aliment sau un alergen din mediu într-un moment în care sistemul imunitar este deja suprasolicitat, sistemul imunitar reacționează cam așa: «Bun, ce-i asta acum? Hai să eliminăm totul» ”, explică Gupta. Nu doar virusurile pot influența modul în care funcționează sistemul imunitar.
Și unele dintre medicamentele folosite pentru tratarea infecțiilor au fost asociate cu apariția ulterioară a alergiilor. Acestea pot modifica microbiomul intestinal — comunitatea complexă de microorganisme care trăiește în tractul digestiv. Iar microbiomul are un rol important în dezvoltarea și reglarea sistemului imunitar.
Cercetătorii încă încearcă să înțeleagă exact această relație. Una dintre ipoteze este că perturbarea microbiomului poate modifica modul în care sistemul imunitar face diferența între ceea ce reprezintă o amenințare și ceea ce este, în mod normal, inofensiv. Asta nu înseamnă că antibioticele trebuie evitate atunci când sunt necesare medical.
Asocierea observată în unele studii nu dovedește, de una singură, că antibioticele provoacă direct alergii. Un alt moment în care sistemul imunitar trece prin schimbări majore este sarcina. Aproximativ o treime dintre femeile care au deja alergii la factori de mediu observă că simptomele se agravează după concepție, potrivit alergologului Kelly Colas.
Există și un fenomen numit „rinită de sarcină”. Femeile care nu au avut anterior alergii pot dezvolta congestie nazală, strănut și secreții nazale, simptome care seamănă cu cele ale unei alergii. Diferența este importantă: rinita de sarcină nu este considerată, în general, o alergie propriu-zisă.
Simptomele sunt de obicei temporare și dispar după naștere. Mecanismul exact nu este încă bine înțeles, însă schimbările hormonale par să joace un rol. Estrogenul și progesteronul interacționează cu sistemul imunitar, iar modificarea nivelurilor acestor hormoni poate influența răspunsul organismului.
Schimbările hormonale ar putea explica și de ce unele femei dezvoltă alergii noi după instalarea menopauzei. Una dintre cele mai neobișnuite forme de alergie dobândită la maturitate este sindromul alfa-gal.