Preşedintele Donald Trump a semnat un acord cu Danemarca şi Groenlanda menit să consolideze securitatea în zona Arcticii şi a Atlanticului de Nord, reducând tensiunile generate de apelurile sale repetate ca Groenlanda să devină parte a Statelor Unite, notează Associated Press. Semnarea acordului, marţi, în marja Adunării Generale a ONU de la New York, are loc la câteva zile după ce Trump a anunţat înţelegerea pentru consolidarea prezenţei militare americane pe vasta insulă îngheţată, care va rămâne însă sub control danez.
Acordul se va aplica în continuare şi dacă Groenlanda va opta în cele din urmă pentru independenţă. „Este ceva extraordinar pentru Europa, pentru Statele Unite şi pentru toată lumea”, a declarat Trump chiar înainte de semnarea acordului. Trump şi-a exprimat dorinţa de a achiziţiona Groenlanda încă din 2019, iar în timpul celui de-al doilea mandat a ameninţat că va prelua teritoriul semiautonom de la Danemarca, aliat NATO.
Marţi, el nu a răspuns întrebărilor dacă posibilitatea ca SUA să achiziţioneze Groenlanda a fost exclusă. Oficiali din SUA, Groenlanda şi Danemarca au negociat luni întregi în spatele uşilor închise, căutând soluţii pentru a răspunde unora dintre preocupările lui Trump privind securitatea insulei bogate în resurse minerale. Planurile lui Trump privind Groenlanda au tensionat relaţiile în interiorul NATO, premierul danez Mette Frederiksen avertizând că o preluare a insulei de către SUA ar echivala cu sfârşitul alianţei transatlantice.
Conflictul diplomatic i-a neliniştit pe mulţi dintre cei aproximativ 56. 000 de locuitori ai Groenlandei şi a creat o ruptură între SUA şi Danemarca, precum şi partenerii acesteia din Uniunea Europeană, care şi-au intensificat exerciţiile de securitate şi sprijinul financiar pentru insulă. Comerţul şi speranţele privind accesul la resursele naturale au contribuit, de asemenea, la preocupările legate de viitorul Groenlandei.
Aproximativ două treimi din teritoriul său se află în interiorul Cercului Arctic, unde topirea gheţii marine a deschis noi rute maritime. Statele Unite au avut o prezenţă importantă în Groenlanda timp de decenii, însă, din 1945, prezenţa militară americană pe insulă s-a redus de la mii de soldaţi în 17 baze şi instalaţii la aproximativ 200 de militari la baza spaţială Pituffik, izolată în nord-vestul insulei. Baza sprijină operaţiunile americane şi ale NATO de avertizare şi apărare împotriva rachetelor, precum şi activităţile de supraveghere spaţială.
Parlamentul Danemarcei a aprobat anul trecut o lege care permite amplasarea unor baze militare americane pe teritoriul danez, extinzând un acord încheiat în 2023 cu administraţia Biden, care le oferea trupelor americane acces extins la bazele aeriene din Danemarca. Trump insistase anterior că SUA trebuie „să preia Groenlanda” pentru a împiedica Rusia sau China să facă acelaşi lucru. Deşi Trump a spus că ar prefera „să ajungă la o înţelegere” privind teritoriul, el a adăugat: „într-un fel sau altul, vom avea Groenlanda”.
Acordul, publicat de guvernele groenlandez, danez şi american după semnare, permite Washingtonului să „modernizeze şi să îşi extindă” activităţile de la Pituffik. Acordul mai prevede că SUA pot înfiinţa „zone de apărare” la Narsarsuaq, în sud, şi la Mestersvig, în est, şi că „pot crea zone de apărare suplimentare în Groenlanda şi îşi pot consolida operaţiunile sau infrastructura militară”. Washingtonul urmează să atribuie contractele pentru bunurile şi serviciile legate de înfiinţarea, întreţinerea sau dezafectarea unor astfel de baze „unor furnizori din Groenlanda, în cea mai mare măsură posibilă”.
Acordul prevede o amplă mobilitate militară a SUA pe teritoriul Groenlandei, inclusiv „acces subacvatic”. Nicio ţară din afara NATO nu va avea voie să îşi înfiinţeze „propriile instalaţii militare cu personal sau fără personal în Groenlanda” şi nici să menţină o prezenţă militară „permanentă”, cu excepţia cazului în care semnatarii convin altfel.