Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Unsplash. com/ Inflația „s-a temperat” în România, dar prețurile nu au scăzut În august 2026, România a înregistrat cea mai mare scădere lunară a inflației din Uniunea Europeană, în timp ce, la blocului, prețurile au continuat să crească.
Titlul de „campioană la scădere” ascunde însă o realitate mai puțin flatantă: România rămâne, pentru a doua lună consecutivă, țara cu cea mai ridicată inflație din UE, iar explicația scăderii ține mai mult de un efect statistic de bază decât de o scădere reală a prețurilor. Datele publicate de Eurostat pe 17 septembrie 2026 arată o situație aparent contradictorie: în timp ce inflația a crescut la întregii Uniuni Europene, în România aceasta a scăzut semnificativ, de la 8,2% în iulie la 6,3% în august, cea mai amplă scădere lunară înregistrată de vreun stat membru. Vestea a fost prezentată, pe bună dreptate, drept una pozitivă, dar cifrele complete arată un tablou mai nuanțat decât titlul de „campioană la reducerea inflației”.
Chiar și după această scădere, rata anuală armonizată a inflației din România (6,3%) este aproape dublă față de media europeană (3,2%) și se menține, pentru a doua lună consecutivă, pe prima poziție în clasamentul celor 27 de state membre. Următoarele în clasament sunt Lituania, cu 5,6%, și Cipru, cu 5,2%, la polul opus aflându-se Suedia (0,3%), Estonia (1,3%) și Cehia (1,5%). Practic, titlul de „campioană” din pitch-ul de presă se referă strict la ritmul de scădere de la o lună la alta, nu la absolut al inflației, unde România conduce detașat clasamentul, fără schimbare de poziție.
Trendul descendent este real și continuu: inflația anuală armonizată a coborât de la 9,7% în mai, la 9,2% în iunie, 8,2% în iulie și 6,3% în august, o reducere de 3,4 puncte procentuale în doar trei luni. La nivelul UE, în același interval, tendința a fost inversă: inflația a urcat la 3,2% în august, de la 3% în iulie, iar în zona euro a ajuns la 3,2%, de la 2,9%. Din cele 27 de state membre, doar șase au înregistrat o scădere a inflației în august față de iulie, România printre ele, una a rămas stabilă, iar în 20 dintre țări inflația a crescut.
Explicația principală a scăderii accentuate din România nu ține de o încetinire reală a creșterii prețurilor, ci de un mecanism pur statistic, cunoscut ca efect de bază. În vara anului 2025, primul pachet de măsuri fiscale al Guvernului a majorat TVA și accizele, generând un salt important al prețurilor la momentul respectiv. În calculul ratei anuale a inflației, acel salt de preț din august 2025 a rămas, timp de 12 luni, în baza de comparație, menținând artificial ridicată rata anuală.
Începând cu august 2026, acea scumpire nu mai reprezintă un șoc nou față de anul anterior, ci face deja parte din nivelul de comparație, motiv pentru care rata anuală scade semnificativ, deși prețurile în sine rămân, în termeni absoluți, la un nivel ridicat, nu mai ieftine decât erau. Practic, produsele nu s-au ieftinit; doar comparația statistică față de anul trecut arată o diferență mai mică, pentru că anul trecut prețurile crescuseră deja abrupt. Un semnal suplimentar de prudență vine chiar din partea Băncii Naționale a României, care și-a revizuit în creștere, nu în scădere, prognoza de inflație pentru finalul anului 2026: de la o estimare inițială de 3,9%, la 5,5%, iar cel mai recent, în august, la 6,1%.
Și pentru finalul anului 2027, BNR a majorat estimarea, de la 2,9% la 3,4%. Cu alte cuvinte, banca centrală nu anticipează o continuare lină a trendului descendent din ultimele luni, ci mai degrabă o inflație care rămâne, pe termen scurt și mediu, semnificativ peste ținta de 2,5% stabilită de BNR.