Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Analize » România trece prin cea mai periculoasă criză de securitate analiză Deutsche Welle România trece prin cea mai periculoasă criză de securitate analiză Deutsche Welle 22 sept. 2026 Redacția • Analize –> SHARE: WhatsApp icon sursa foto: Dreamstime Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Analiză DEUTSCHE WELLE , semnată de Sabina Fati : Scrutinul pentru Duma de Stat din acest weekend a fost mai degrabă un plebiscit pentru război, decât o alegere. Kremlinul a scos de pe buletinul de vot singurul partid cu platformă anti-război (Iabloko), după ce sondajele interne sugerau că mesajul păcii atrage voturi (10 august, după decizia Curții Supreme a Rusiei).
După interzicere, interesul pentru acest partid a crescut pe rețelele sociale de 80 de ori, conform The Moscow Times. Președintele Vladimir Putin a legat rezultatele scrutinului care a durat trei zile de victoria împotriva Ucrainei și implicit a Europei. Pentru vecinătatea vestică a Rusiei, semnalul e că nu există nicio frână instituțională internă asupra războiului cel puțin până la următorul ciclu electoral, dacă nu se întâmplă ceva cu totul ieșit din comun: o lebădă neagră sau una albă.
Ucraina a însoțit alegerile din Rusia cu cel mai mare atac cu drone asupra Moscovei (peste 1600 de drone doborâte, conform autorităților ruse și rafinăria Kapotnia lovită) demonstrând că războiul de adâncime atinge acum capitala rusă chiar când regimul vrea să-și demonstreze legitimitatea. În schimb, România a înregistrat în prima parte a lunii septembrie un ritm fără precedent de așa zise incidente: o dronă a traversat cinci județe (8 septembrie), alta s-a prăbușit într-un lan de porumb în județul Suceava (12 septembrie), zece fragmente de drone, unele cu încărcătură explozivă, au fost găsite pe litoral (11 septembrie), iar Serviciul Român de Informații (SRI) a comunicat dejucarea unei operațiuni de sabotaj coordonate de Rusia (8 septembrie). Toate acestea vin după cele mai grave incidente de securitate înregistrate de la începutul invaziei rusești din Ucraina: i) drona Geran-2 căzută pe un bloc din Galați (29 mai); (ii) distrugerea dronei marine încărcate cu explozibil, distrusă de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române, în apropierea platformei de extracție a gazelor Neptun Deep.
Pentru România, lecția scrutinului general din Rusia are legătură cu ritmul în care Moscova ar vrea să intimideze. Regimul de la Kremlin nu se relaxează după vot, ci își reia inițiativa. Toate incidentele din septembrie s-au produs exact când Rusia avea nevoie să arate că statele NATO sunt vulnerabile, iar frontiera Alianței poate fi atinsă fără consecințe.
Pentru Ucraina, în schimb, alegerile din Rusia confirmă absența oricărui canal intern prin care presiunea socială reală să se transforme într-o presiune pentru încetarea războiului. O Dumă legitimată prin plebiscit va aproba fără dificultate bugetele militare, măsurile de conscripție și legile represive pentru încă cinci ani. 1) Geografia incidentelor s-a extins.
Până în 2025, dronele rusești atingeau România aproape exclusiv în Delta Dunării, ca efect colateral al atacurilor asupra porturilor ucrainene Izmail și Reni. Începând cu această vară traiectoriile dronelor au intrat adânc pe teritoriul țării, pe rute care nu au nicio logică militară legată de porturile dunărene sau alte ținte ucrainene.