Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată colaj Hepta FB/ Calculul care arată dimensiunea problemei: 60 de miliarde de euro, nevoia netă de finanțare a statului român Nevoia netă de finanțare a statului român ajunge la aproximativ 60 de miliarde de euro într-un singur an, iar această sumă poate fi dificil de înțeles fără o comparație directă cu veniturile populației. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a explicat printr-un exemplu concret ce înseamnă această sumă pentru economia României.
Când este vorba despre miliarde de euro, cifrele pot deveni greu de raportat la viața de zi cu zi. Tocmai de aceea, Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR , a încercat să traducă necesarul de finanțare al statului într-un calcul simplu. Potrivit acestuia, este vorba despre aproximativ 60 de miliarde de euro într-un singur an, sumă care reprezintă nevoia netă de finanțare și nu include banii necesari pentru refinanțarea datoriilor mai vechi.
„Când vorbim despre cifre foarte mari, semnificația reală a acestora ne poate scăpa foarte ușor. Iată, spre exemplu, nevoia netă de finanțare a statului român: 60 de miliarde de euro într-un singur an. Vorbim despre nevoia netă, nu despre suma pe care o împrumutăm pentru a rostogoli datoriile mai vechi.
Să trecem deocamdată și peste chestiunea dobânzilor, ca să nu ne pierdem în detalii”, explică Rădulescu. Pentru a explica dimensiunea sumei, consilierul guvernatorului BNR a raportat-o la numărul de salariați și la veniturile acestora. „Ce înseamnă, de fapt, 60 de miliarde de euro?
Hai să vedem. În România sunt 5,1 milioane de salariați, care au un salariu mediu net lunar de 1. 100 de euro.
Ei bine, pentru a acoperi întreaga nevoie de finanțare a statului, toți acești 5,1 milioane de salariați ar trebui să muncească DEGEABA întregul an. Abia atunci datoria statului nu ar mai crește – decât, desigur, cu dobânzile aferente anului respectiv…” Comparația este folosită pentru a ilustra, într-o formă ușor de înțeles, raportul dintre necesarul de finanțare și veniturile salariale. Calculul nu reprezintă însă o metodă efectivă de finanțare a bugetului, ci o modalitate de a reda proporția sumei despre care vorbește Rădulescu.
Eugen Rădulescu leagă această situație de evoluția finanțelor publice din 2024, an în care deficitul bugetar al României a ajuns la 9,3% din PIB. Datele Eurostat confirmă că România a înregistrat în 2024 un deficit public de 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel dintre statele membre ale Uniunii Europene. Pentru comparație, deficitul Poloniei a fost de 6,6% din PIB, iar cel al Franței de 5,8%.
„Aici ne-a adus „bairamul” din 2024, an în care deficitul bugetar a fost de 9,3% din PIB. Nicio țară aflată în război nu ajunge la asemenea cifre! Sau, pentru a mă exprima în termeni extrem de simpli: statul român a cheltuit 4.
000 de lei pentru fiecare 3. 000 de lei încasați la buget, într-un an fără nicio criză! Asta se întâmplă când te doare de deficit în… nu mai știu unde zicea cineva foarte important,” punctează consilierul guvernatorului BNR.
Datele oficiale arată că problema deficitului nu s-a limitat la anul 2024. Potrivit Eurostat, deficitul public al României a coborât la 7,9% din PIB în 2025, după nivelul de 9,3% înregistrat în 2024. În același timp, datoria guvernamentală a continuat să crească, ajungând în 2025 la 59,7% din PIB, față de 54,8% din PIB în 2024.
Comisia Europeană a arătat că deteriorarea puternică a deficitului în 2024 a fost asociată, între altele, cu creșterea cheltuielilor curente ale administrației publice, care au avansat cu 18,7% față de anul precedent. În acest context, cifra de 60 de miliarde de euro invocată de Eugen Rădulescu oferă o perspectivă asupra dimensiunii necesarului de finanțare al statului. Dincolo de valoarea absolută, problema centrală pentru finanțele publice este diferența persistentă dintre veniturile colectate și cheltuielile statului, precum și costul finanțării acestui deficit.