Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Urmează Uniunea Creștin Democrată (CDU), cu 18,9% (-9,3%) și 35 de mandate (-17), AfD cu 16,1% (+7,0%) și 29 de mandate (+12), Verzii 14,3% (-4,1%) și 26 de mandate (-8), Partidul Social Democrat (SPD) 12,1% (-6,3%) și 22 de mandate (-12). Berlinul era guvernat din 2023 de o coaliție CDU – SPD, care și-a pierdut majoritatea în Camera Deputaților și foarte probabil că postul de primar va fi preluat de lidera Stângii din Capitală, Elif Eralp; 45 de ani, născută la Munchen din părinți imigrați din Turcia și devenită cetățeană germană în 1996.
O posibilă coaliție a Stângii ar fi cu Verzii și SPD. În landul Mecklenburg Pomerania Inferioară, din nord-estul Germaniei, SPD a pierdut primul loc în favoarea AfD, după 28 de ani de guvernare neîntreruptă a parlamentul regional de la Schwerin. AfD a obținut aici 38,3% (+21,5% față de 2021) și 30 de mandate (+16) din 71, urmat de SPD cu 35,4% (-4,2%) și 29 de mandate (-5), Stânga 6,7% (-3,2%) și 5 mandate (-4), Verzii 5,4% (-0,9%) și 5 mandate (-1).
CDU cu 4,9% nu trece de pragul de 5% în intrare în Landtag. Ca și acum două săptămâni în Saxonia Anwalt, land vecin din estul Germaniei, AfD s-a clasat pe primul loc, dar aici partidul de guvernământ, SPD a rezistat mult mai bine, dată fiind popularitatea relativă a liderei sale, ministra-președintă a landului, Manuela Schwesig, care a guvernat în coaliție cu Stânga în ultimii cinci ani și are posibilitatea de a coopta la guvernare și Verzii pentru o majoritate în Landtag-ul de la Schwerin. În plus liderul AfD din acest Land, Daniel Peters, este mult mai puțin cunoscut decât Schwesig și decât colegul său din Saxonia-Anhalt, Ulrich Siegmund.
Rezultatul din cele două scrutine reprezintă o nouă lovitură politic pentru coaliția de guvernare federală, CDU – SPD. Cancelarul federal și liderul CDU, Friedrich Merz, a vorbit public la mai puțin de 15 minute după închiderea urnelor, foarte devreme în noaptea alegerilor, scrie ARD, canalul public TV. Atât de devreme, de fapt, încât scopul său principal părea a fi să pună capăt speculațiilor.
Una dintre aceste speculații era că Merz ar putea renunța la președinția partidului, dar ar rămâne cancelar. Merz a vorbit pe larg despre reformele necesare care ar necesita „coloană vertebrală, statornicie și răbdare”, înainte de a adăuga propoziția crucială: „Voi face toate acestea, ca președinte al CDU și, mai presus de toate, în funcție de cancelar al țării noastre”. Un lucru este clar: alegătorii din trei landuri: Saxonia Anhalt, Berlin și Mecklenburg Pomerania Inferioară s-au pronunțat în ultimele două săptămâni covârșitor împotriva partidelor actualei coaliții federale.
În două landuri est-germane ei au plasat în frunte AfD, un partid anti-imigrație, xenofob, pro-Rusia, cu nostalgii pentru trecutul nazist, iar la Berlin, capitala federală, un oraș cu o importantă populație de imigranți, au plasat în frunte succesorul fostului Partid Comunist din Germania de est, pe ansamblul Berlinului, nu doar în sectorul estic, fieful său tradițional. Partidele tradiționale, CDU, SPD și Verzii, au suferit pierderi, Creștin Democrații ratând la Mecklenburg Pomerania Inferioară chiar intrarea în Landtag, ceea ce ar constitui o premieră nu doar în ultimii 36 de ani de la unificare, ci chiar de la înființarea Republicii Federale Germania în 1949. De aceea, este o întrebare pe buzele tot mai multor germani: cât mai poate continua acest guvern federal condus de Friedrich Merz, în funcție de abia de un an și jumătate, dezavuat în scrutin de land după scrutin de land?
Anul 2027, când sunt programate alegeri în alte cinci landuri, vor putea da un răspuns la această întrebare, dacă Merz va mai fi la putere până atunci.