Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Cercetările arată că simpla dificultate de a găși uneori un cuvânt nu reprezintă un indicator sigur al declinului cognitiv. Ți se întâmplă să începi o frază și, dintr-odată, să nu-ți mai amintești un cuvânt?
Știi exact ce vrei să spui, dar termenul potrivit pare să dispară pentru câteva secunde din memorie. Astfel de momente sunt frecvente, mai ales odată cu înaintarea în vârstă, și nu înseamnă automat că memoria începe să aibă probleme. Cercetările arată că simpla dificultate de a găși uneori un cuvânt nu reprezintă un indicator sigur al declinului cognitiv.
Mai important este modul în care se schimbă vorbirea în ansamblu, cât de des apar aceste episoade și dacă ajung să afecteze conversațiile și activitățile de zi cu zi. Aproape toată lumea trece, la un moment dat, prin situația în care nu își amintește pe loc numele unei persoane, al unui obiect sau al unui loc. Uneori cuvântul apare după câteva secunde, după ce schimbăm subiectul sau chiar mai târziu.
Specialiștii numesc fenomenul „ dificultate de găsire a cuvântului ”. Este una dintre plângerile frecvente legate de memorie. Diferența importantă apare atunci când problema devine frecventă, se agravează în timp și începe să afecteze comunicarea.
O echipă de cercetători de la University of Toronto și Rotman Research Institute a analizat 125 de adulți sănătoși, cu vârste cuprinse între 18 și 90 de ani, potrivit MedicalXpress. Participanții au trecut prin mai multe teste, inclusiv exerciții de denumire a unor imagini și sarcini în care trebuiau să descrie scene mai complexe. Cercetătorii au evaluat și anumite funcții cognitive.
Rezultatele au fost interesante: numărul de pauze făcute de participanți pentru a găși un cuvânt nu a fost asociat, în mod clar, cu o funcționare mai slabă a anumitor capacități cognitive. Cu alte cuvinte, faptul că o persoană se oprește ocazional în timpul unei conversații pentru că nu găsește imediat termenul potrivit nu spune, de unul singur, cât de bine funcționează creierul. Cercetătorii au identificat însă o altă asociere.
Persoanele care vorbeau mai lent, în ansamblu, au obținut rezultate mai slabe la anumite teste care evaluau funcțiile executive. Aceste funcții sunt implicate în procese precum menținerea atenției, filtrarea informațiilor și organizarea activităților. Prin urmare, nu doar frecvența pauzelor pentru găsirea unui cuvânt poate fi relevantă.
Viteza generală a vorbirii ar putea oferi, la rândul ei, indicii despre sănătatea cognitivă. Dr. Jed Meltzer, cercetător la Baycrest și autorul principal al studiului, a sugerat că viteza vorbirii ar putea avea un rol în evaluările cognitive.
Totuși, cercetătorii subliniază că astfel de rezultate nu permit stabilirea unui diagnostic pe baza modului în care vorbește o persoană. Un alt studiu realizat de aceeași echipă, publicat în noiembrie 2025, a analizat date provenite din două cercetări anterioare. Acestea au inclus 67 de adulți cu vârste între 65 și 75 de ani și 174 de adulți cu vârste între 18 și 90 de ani.
Pentru analiza vorbirii, cercetătorii au folosit inclusiv un algoritm dezvoltat de compania canadiană Winterlight Labs. Ipoteza este că modificările subtile ale felului în care vorbim ar putea oferi indicii despre schimbările care apar la nivelul creierului, chiar înainte ca alte simptome să devină evidente. Cercetarea se află însă într-un stadiu incipient.
Sunt necesare studii mai ample și urmărirea participanților pe perioade mai lungi pentru a stabili dacă modificările limbajului pot anticipa în mod fiabil declinul cognitiv. National Institute on Aging face o distincție importantă între schimbările obișnuite asociate îmbătrânirii și cele care pot indica o problemă cognitivă.