Europarlamentarul român este unul dintre cei doi co-raportori ai Parlamentului European pentru viitorul cadru financiar multianual, alături de socialista portugheză Carla Tavares. Cei doi au coordonat elaborarea poziției Parlamentului înaintea negocierilor decisive cu cele 27 de state membre.
Mureșan este vicepreședinte al grupului Partidului Popular European și membru atât în Comisia pentru bugete (BUDG), cât și în Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) a Parlamentului European. În actuala legislatură conduce și Delegația Parlamentului European la Comitetul parlamentar de asociere UE-Republica Moldova. Dosarul care i-a ocupat însă o parte importantă a activității în 2026 este viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034, practic planul după care Uniunea Europeană va cheltui banii în următorii șapte ani.
Mureșan și Carla Tavares au fost desemnați în noiembrie 2025 co-raportori ai Comisiei pentru bugete pentru acest dosar. Cei doi au redactat raportul interimar prin care Parlamentul European și-a stabilit propriile cifre și condiții înaintea negocierilor cu guvernele statelor membre. Raportorii sunt cei care pregătesc poziția Parlamentului, negociază amendamentele și compromisurile cu celelalte grupuri politice și duc dosarul prin comisie și apoi prin plen.
În cazul bugetului multianual, raportul stabilește practic liniile de negociere ale Parlamentului European în fața celor 27 de guverne. Iar Parlamentul are o pârghie esențială: statele membre trebuie să ajungă în unanimitate la o înțelegere asupra cadrului financiar, însă bugetul pe șapte ani nu poate fi adoptat fără acordul Parlamentului European. De ce negocierile următoare sunt importante pentru România Pentru România, rezultatul final al negocierilor va influența direct câți bani vor exista după 2027 pentru infrastructură, dezvoltarea regiunilor, agricultură și alte programe europene.
În acest moment există trei poziții care trebuie reconciliate: Comisia Europeană a pus pe masă propunerea inițială, mai multe state contributoare nete cer reduceri, iar Parlamentul European solicită o anvelopă mai mare și protejarea agriculturii și a coeziunii. Un acord final presupune atât unanimitatea celor 27 de state membre, cât și aprobarea Parlamentului European. Mureșan, la Strasbourg: Guvernele nu controlează suficiente voturi în Parlament Într-o conferință de presă susținută zilele acestea la Strasbourg, Mureșan a prezentat calcule privind raportul de forțe dintre guvernele statelor membre și Parlamentul European.
Potrivit acestuia, toate partidele aflate la guvernare în cele 27 de state membre dețin împreună aproximativ 270 de mandate în Parlamentul European, în condițiile în care pentru majoritatea absolută sunt necesare 361. „Sprijinul Parlamentului European se poate obține doar în Parlamentul European”, a avertizat Mureșan la Strasbourg. Pentru România, una dintre principalele mize o reprezintă fondurile pentru politica de coeziune și agricultură.
Acestea finanțează investiții în infrastructură, dezvoltare regională și proiecte locale, precum și plățile și programele destinate fermierilor. Întrebat de Mediafax la Strasbourg dacă Parlamentul ar putea respinge bugetul în cazul în care aceste alocări vor fi insuficiente, Mureșan a răspuns: „Categoric, da. ” El a precizat apoi că Parlamentul „nu va vota un buget” în care fondurile destinate fermierilor și politicii de coeziune sunt insuficiente.
Negocierile s-au complicat după ce mai multe state contributoare nete au cerut reducerea propunerii Comisiei Europene. La Strasbourg, Mureșan le-a nominalizat: Germania, Austria, Țările de Jos, Suedia, Finlanda și Danemarca.