Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Editoriale » Un nou turnesol pentru corpul politic: nominalizarea domnului Siegfried Mureșan (Op-ed) Un nou turnesol pentru corpul politic: nominalizarea domnului Siegfried Mureșan (Op-ed) 18 sept. 2026 Lucian Croitoru • Editoriale –> SHARE: WhatsApp icon Foto: Inquam Photos/ Autor: George Călin Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Pe 17 septembrie 2026, după consultări care au durat peste șase ore, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan drept candidat la funcția de prim-ministru. Voi analiza această mutare din perspectiva teoriei corpului politic pe care am publicat-o cu ceva timp în urmă pe blogul meu.
Propunerea a venit de la aripa Bolojan a PNL, de la USR și de la UDMR. Răspunsul celorlalte două mari partide a fost imediat și fără echivoc: atât PSD, cât și AUR au anunțat că nu îl vor vota. Liderul PSD, domnul Sorin Grindeanu, a spus că nominalizarea e „greu de înțeles”, pentru că președintele ar fi ales un om care „a trădat România” prin poziții critice exprimate la Bruxelles.
Liderul AUR, George Simion, a fost și mai tranșant: „Nu votăm nici cu Germania, nici cu Franța, nici cu PSD. Doar România”. Iar senatorul AUR Petrișor Peiu a mers mai departe, prezicând că domnul Mureșan însuși își va da seama că nu are sprijin parlamentar și se va retrage înainte de a ajunge la un vot pierdut.
Referitor la acest din urmă aspect, modul în care va acționa candidatul de prim-ministru — asumându-și un program de guvernare până la capătul unui vot formal în Parlament, sau retrăgându-și mandatul înaintea acestuia — funcționează, așa cum voi arăta, ca un mecanism de clarificare: el permite publicului să distingă mai precis care dintre partide semnalează o corecție a reticenței față de separarea autentică a puterilor. E un episod scurt, dar care se pretează neobișnuit de bine unei citiri prin teoria corpului politic, o teorie pe care am publicat-o pe blogul meu. Cazul confirmă teoria mai limpede decât aș fi îndrăznit să sper dintr-un exemplu ales dinainte să se fi întâmplat.
Să pornim de la cine susține și cine respinge candidatura. Corpul politic, așa cum l-am definit, nu e format din toate partidele, ci dintr-un nucleu la care se ajunge fie prin genealogie directă din vechiul partid-stat — cazul PSD —, fie fără nicio descendență proprie, prin aderarea la predispozițiile și practicile nucleului genealogic și prin alianțe repetate cu el. Dacă ne referim doar la alianțe, AUR a intrat în acest nucleu mai ales prin alianța lui cu PSD la moțiunea de cenzură din mai 2026.
În jurul acestui nucleu există un cerc de partide sau facțiuni „absorbite” funcțional, prin coaliții, numiri și obișnuință de guvernare, fără genealogie proprie — o parte din PNL, o parte din UDMR — și, mai departe, un cerc „exterior”, cu legături slabe sau inexistente — USR, și, din nou, o parte din UDMR. UDMR apare, de fapt, în ambele cercuri, iar asta nu e o inconsecvență: reflectă exact felul lui de a exista pe scena politică. N-are nicio rădăcină în vechiul regim, dar a participat la aproape fiecare coaliție de guvernare din 1996 încoace, acumulând genul de legături administrative locale care apropie un partid de corpul politic fără să-l facă parte din nucleul lui dur.