Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » EXCLUSIV | 30 de judecători „incompatibili”? Ce spune Codul despre strămutarea dosarului de la Craiova și ce a stabilit ÎCCJ în alte spețe EXCLUSIV | 30 de judecători „incompatibili”? Ce spune Codul despre strămutarea dosarului de la Craiova și ce a stabilit ÎCCJ în alte spețe 18 sept.
2026 • 808 Simona Cârlugea • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Cristina Chiriac, procurorul general al României (Sursa foto: InquamPhotos / Octav Ganea) Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Procurorul general al României, Cristina Chiriac, a cerut strămutarea unui dosar sensibil de pe rolul Curții de Apel Craiova. Conform unor surse G4, motivul invocat de Chiriac ar fi fost că judecătoarea cauzei nu este imparțială. Codul de procedură penală spune însă că nu e suficient ca un judecător să fie declarat incompatibil pentru a se întruni condițiile necesare strămutării.
Trebuie să existe și o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată. Adică toți judecătorii secției la care e repartizat dosarul. Declarația este la finalul unui drept la replică cerut de judecătoare pentru un articol de presă.
Și se referă exact la ceea ce stipulează Codul de procedură penală. O cerere de strămutare se justifică când TOȚI judecătorii secției sunt considerați incompatibili. Nu doar unul singur.
Tot potrivit Codului de procedură penală, cererea depusă de Cristina Chriac ar trebui să conțină o motivare în acest sens, în care procurorul general să fi demonstrat de ce toți cei 30 de judecători sunt incompatibili. (2) Cererea se depune la instanța de unde se solicită strămutarea şi trebuie să cuprindă indicarea temeiului de strămutare, precum şi motivarea în fapt și în drept. (3) La cerere se anexează înscrisurile pe care aceasta se întemeiază”.
Cererea Cristinei Chiriac a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a decis, pe 15 septembrie, că se strămută dosarul de la Craiova la Curtea de Apel București și se anulează toate actele întocmite până acum. Decizia a venit cu doar câteva ore înainte ca instanța de la Craiova să se fi pronunțat dacă sesizează sau nu Curtea Europeană de Justiție. Pe 28 ianuarie 2026, ÎCCJ s-a pronunțat asupra a două solicitări de strămutare.
În ambele cazuri, instanța i-a respins cererile și, a scris în motivare. „Înalta Curte constată că cererea de strămutare formulată de petentul A. nu este susținută de elemente obiective de natură să conducă la existența vreunei urme de îndoială asupra imparțialității și obiectivității întregului corp de magistrați din cadrul Curții de Apel (…)”.
Într-o altă speță, judecată pe 27 ianuarie, judecătorii de la ÎCCJ explică și mai bine cum interpretează codul de procedură în cazul cererilor de strămutare. „La momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existența unei suspiciuni rezonabile colective, pentru a se stabili dacă imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din motive care țin de împrejurările cauzei ori calitatea părților. Una dintre cerințele esențiale pentru buna înfăptuire a justiției este încrederea deplină a justițiabilului în organele judiciare.
Suspiciunea poate privi individual pe unul sau mai mulți judecători sau în mod colectiv pe toți subiecții procesuali oficiali care lucrează în numele și pentru un organ judiciar penal.