Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Vishingul, noua găselniță a escrocilor prin telefon Atacurile cibernetice se mută tot mai mult din zona mesajelor şi a linkurilor suspecte direct în conversaţiile telefonice. În România, înşelătoriile prin telefon, cunoscute sub denumirea de vishing (voice phishing), au ajuns în prima jumătate a anului 2026 să reprezinte 42% dintre incidente.
După vhishing, phisingul a fost raportat în 14% dintre cazuri, iar smishingul (fraudele prin SMS) – în 13%. Vishingul e mai greu de combătut, pentru că atacatorii încearcă să câștige încrederea victimei printr-o conversație telefonică, iar asta se face cel mai ușor prin inducerea unui sentiment de panică sau prin scenarii construite special. DNSC: 42% dintre raportările de fraudă sunt de tip „ vishing ” „Moda revine.
Creşte foarte mult zona de atacuri care se bazează pe interacţiunea cu omul, adică vishing, care înseamnă un atac prin voce şi presupune un apel în care cineva te sună şi vorbeşte direct cu tine. Acest tip de atac reprezintă 40% din totalul atacurilor“, spune Sergiu Zaharia, cyber strategy advisor şi fondator al Expandcyber, pentru ZF. Datele oficiale publicate ulterior de DNSC arată că ponderea raportărilor de tip vishing a ajuns la 42% în primele şase luni din 2026, ceea ce plasează fraudele telefonice pe primul loc între categoriile de incidente raportate în această perioadă.
Inteligenţa artificială face vocea mai greu de verificat E ușor să faci vishing acum, pentru că InteligențaArtificială pune la îndemâna atacatorilor capacități nelimitate, iar clonarea vocii este cea mai ușoară. „Atacul de tip vishing este cel care a evoluat cel mai mult din pricina generative AI. Cu ajutorul tehnologiei, astăzi, se poate clona vocea astfel încât omul să nu poată percepe diferenţa“, subliniază Sergiu Zaharia.
Numărul de telefon nu mai este o garanţie că apelul este legitim O altă tehnică folosită de atacatori este Caller ID spoofing, prin care numărul afişat pe telefonul victimei poate fi falsificat. Persoana poate vedea pe ecran un număr care pare legitim sau chiar unul asociat unei instituţii financiare. Poliţia Română a avertizat în august 2026 că fraudele de tip vishing s-au amplificat şi că infractorii folosesc tot mai frecvent astfel de tehnici pentru a exploata încrederea oamenilor în bănci şi alte instituţii.
În scenariile identificate, atacatorii pot susţine că există tranzacţii suspecte, tentative de autentificare din străinătate, un dispozitiv nou asociat contului sau chiar un presupus atac asupra contului bancar. În unele cazuri, victima este transferată succesiv către mai multe persoane care pretind că reprezintă banca, poliţia sau Banca Naţională a României. Scopul este de a crea aparenţa unei proceduri oficiale şi de a determina persoana să acţioneze rapid.
1: nu comunicați telefonic parole, PIN-uri, coduri OTP, coduri primite prin SMS sau datele complete ale cardului și codul CVV/CVC. 2: nu aporbați tranzacții sau notificări în aplicația bancară care nu au fost inițiate personal 3: nu instalați aplicații de control de la distanță la solicitarea interlocutorului. Tinerii sunt buni la digital, dar asta nu înseamnă că sunt imuni la vishing Vishingul poate fi o problemă inclusiv pentru generaţiile care au crescut cu tehnologia.