Discounterul german Lidl, liderul comerţului alimentar autohton, a vândut în reţeaua sa externă – în magazinele de dincolo de România – marfă produsă local în valoare de 231 mil. euro.
Suma e aferentă exporturilor intermediate în ultimii trei ani (2023-2025). „Valoarea de 231 de milioane de euro reprezintă vânzările de produse româneşti în reţeaua de magazine Lidl din afara României în anii 2023-2025”, spun oficialii grupului. Compania nu oferă acum detalii privind produsele exportate sau furnizorii care au ajuns pe rafturile din alte ţări ale lanţului.
Totuşi, recent, reprezentanţii Lidl România au spus că în topul categoriilor trimise în magazinele de dincolo de graniţă în 2025 se află carnea proaspătă şi preparatele din carne, băuturile răcoritoare şi fructele proaspete, urmate de articole de bază şi articole non-food pentru casă. Doar exporturile din 2025 au fost de 78 mil. euro, plus 24%.
ZF a scris în multiple rânduri că marii retaileri ar trebui să susţină producătorii autohtoni să se listeze în reţelele lor internaţionale. Pentru o companie locală – fie ea mică sau mare – e dificil să pătrundă pe rafturile magazinelor moderne din România, darămite pe rafturile internaţionale ale acestor reţele. În ceea ce priveşte Lidl însă, modelul de funcţionare e diferit de cel al altor retaileri.
Dincolo de sortimentul permanent, nemţii au, spre exemplu, săptămâni tematice – spaniolă, italiană sau cea est-europeană. E posibil aşadar ca cel puţin o parte din produsele exportate să fie gândite ca parte din această săptămână tematică est-europeană. Pentru un producător român, un astfel de contract îi asigură venituri pe termen scurt, nu constante.
Reţeaua germană Lidl e cunoscută pentru modelul său de discounter care are la raft 80% produse marcă privată. Lanţul este deţinut de grupul Schwarz, care controlează şi Kaufland şi, de mai puţină vreme, La Cocoş, grup care are şi producţie proprie. Aşadar, nemţii deţin 23 de fabrici de dulciuri, băuturi şi patiserie cu care alimentează magazinele celor două reţele, inclusiv pe cele din România.
Toate fabricile, mai puţin una, se găsesc în Germania. De acolo, mărcile private ale Lidl şi Kaufland ajung în toată lumea. Totodată, este cunoscut şi faptul că Lidl mizează pe economii de scară, ce îi permit să aibă preţuri mai mici la raft.
Asta înseamnă că discounterul poate negocia achiziţia unor cantităţi mari dintr-o anumită fabrică din Polonia, spre exemplu, pentru ca apoi acea cantitate să fie împărţită între magazinele din mai multe ţări. Retailerul obţine astfel un preţ bun, iar fabrica îşi asigură funcţionarea la capacitate maximă. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Cât costa să faci o Dacie la Mioveni în 2025: 98.
000 de lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024. Din cei 10. 100 de lei în plus pe maşină, 9.
500 sunt componente. Energia a scăzut în 2025, dar iarna lui 2026 o aduce înapoi, iar piesele sunt tot mai scumpe Dacă 31% dintre tinerii din România nu au un loc de muncă, de ce importă România 150. 000 de angajaţi din ţări non-UE?
România rămâne codaşa Europei şi la creditarea populaţiei. Creditele românilor: cea mai mică pondere în PIB din UE, de doar 11%. Românii „creditează“ practic băncile, depozitele populaţiei (peste 400 mld.
lei) fiind duble faţă de creditele date de bancheri sectorului retail (200 mld. lei) O lună fără Cernavodă: ce a însemnat pentru importuri şi pentru preţul energiei? Bonus: situaţia ar fi fost cu mult mai gravă dacă oprirea avea loc în sezonul rece Economia bazată pe consum.
Comerţul local generează venituri totale de peste 1. 000 mld. lei, de două ori mai mult decât industria prelucrătoare Grupul polonez Symfonia a cumpărat Setrio, companie de software care ţine casele de marcat şi reţetele pentru mai multe lanţuri de farmacii din România DRI, companie din grupul DTEK, deţinută de miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, obţine o refinanţare de aproape 51 mil.