Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată magnific. com/ Creierul tău muncește chiar și atunci când privești pe fereastră Primul impuls după un curs, o ședință sau o conversație importantă este să verificăm telefonul.
Cercetările sugerează însă că o pauză de câteva minute, fără informații noi, îi poate oferi creierului timpul necesar pentru a fixa mai bine ceea ce tocmai am învățat. Termini un curs, o ședință sau o conversație cu o persoană dragă. Ce faci imediat după?
Cel mai probabil, iei telefonul, îți pui căștile și pornești un podcast, o listă muzicală sau deschizi rețelele sociale. Pare că folosești eficient timpul liber. În realitate, este posibil să-ți întrerupi creier ul chiar în timp ce încearcă să termine o activitate importantă.
Atunci când învățăm ceva nou, fie că este numele unui coleg sau o informație prezentată la un curs, creierul nu o depozitează instantaneu într-un „sertar” sigur. La început, amintirea este fragilă, mai degrabă asemănătoare cimentului umed decât unei inscripții săpate în piatră. În minutele și orele care urmează, creierul lucrează pentru a stabiliza informația.
Procesul poartă numele de consolidare a memoriei, scrie theconversation. com . Două analize ample, care au reunit rezultatele a zeci de studii, au arătat că oamenii rețin, în general, mai multe informații atunci când perioada de învățare este urmată de câteva minute de odihnă liniștită, comparativ cu situațiile în care trec imediat la o activitate solicitantă.
Efectul nu este identic pentru toată lumea și pare mai slab în cazul adulților tineri și sănătoși. Cu toate acestea, în unele experimente, avantajul pauzei a putut fi observat chiar și la șapte zile după învățare. Una dintre explicații este că lipsa stimulilor noi îi oferă creierului ocazia să reactiveze experiența recentă.
Este că și cum ar reda pe interior cele mai importante momente, consolidând ceea ce tocmai a fost învățat. Cercetătorii au observat că, în timpul odihnei de după învățare, coordonarea dintre hipocamp, regiune esențială pentru formarea amintirilor, și anumite zone ale cortexului este asociată cu o memorie mai bună ulterior. Nu este încă foarte clar ce tip de stimulare interferează cel mai mult cu fixarea informațiilor.
Un experiment a arătat că îndeplinirea unei alte sarcini imediat după învățare a afectat memoria mai mult decât repausul. Totuși, dificultatea sau nivelul de atenție cerut de activitatea respectivă nu a explicat complet diferența. Așadar, nu știm încă dacă telefonul, podcastul sau o conversație sunt la fel de perturbatoare.
Ideea principală este mai simplă: dacă îi oferim imediat creierului alte informații, îi rămâne mai puțin spațiu pentru a procesa ceea ce tocmai a primit. Numeroase cercetări au demonstrat că somnul contribuie la consolidarea memoriei. Unii specialiști consideră însă că somnul face parte dintr-un mecanism mai amplu, care funcționează ori de câte ori creierul nu este bombardat cu informații noi.
Potrivit „ipotezei consolidării oportuniste”, creierul profită de perioadele cu puțini stimuli pentru a stabiliza ceea ce a învățat recent. Aceste intervale pot include somnul de noapte, un pui de somn, dar și odihna liniștită în stare de veghe. Într-un experiment, participanții au îndeplinit sarcini de memorie și apoi au petrecut 30 de minute în una dintre trei situații: au dormit, s-au odihnit cu ochii închiși sau au efectuat o activitate care le distrăgea atenția.
Pe termen scurt, somnul și odihna liniștită au adus beneficii asemănătoare memoriei. Ambele variante au fost mai eficiente decât activitatea care le-a solicitat atenția. Adevărata odihnă mentală nu este însă ușor de obținut.
Procesul de consolidare a memoriei poate fi afectat atât de stimulii exteriori, cât și de propriile gânduri. Într-o serie de experimente, participanților li s-a cerut ca, în timpul pauzei, să-și amintească evenimente din trecut sau să-și imagineze întâmplări viitoare.