♦ Desemnarea de către preşedinte a unui premier este doar primul pas spre alcătuirea unui guvern ♦ Partidele politice parlamentare au mers ieri la consultări cu şeful statului pentru găsirea unei soluţii de guvernare, în condiţiile în care nimic nu mai este la îndemână, iar procedurile, cândva formale, sunt acum un dans pe sârmă ♦ În dreapta preşedintelui şi a partidelor, deopotrivă, pot fi contabilizate două eşecuri: cel al guverului propus de Eugen Tomac, care nu a ajuns în Parlament, dar a cheltuit timp şi energie, şi cel al guvernului Adrian Veştea care a căzut la vot ♦ La închiderea ediţiei print, preşedintele nu anunţase propunerea sa pentru premierul desemnat. Premierul desemnat (al treilea de la debutul actualei crize) trebuie să treacă prin aceleaşi „furci caudine”, prin care au trecut Tomac şi Veştea, iar umilinţa va fi principala virtute cu care trebuie să se înarmeze.
Sunt zece zile de la desemnare în care posibilul viitor prim-ministru trebuie să găsească aliaţi pentru a obţine cele 233 de voturi necesare (majoritatea absolută în Parlament) pentru validarea guvernului. Programul de guvernare va fi şi el important pentru că unii din Parlament vor menţinerea actualelor constrângeri fiscale, alţii vor relaxarea acestor măsuri. Chiar înainte ca preşedintele să desemneze premierul, PSD a anunţat că este gata să-şi asume guvernarea.
„PSD e gata să formeze un guvern”, dar nu cu AUR, a spus liderul partidului, Sorin Grindeanu. PSD are o sumedenie de proiecte, unele greu de pus în practică, şi ştim asta din lista pe care i-a pus-o în faţă lui Veştea, în schimbul participării la guvernare: majorarea salariului minim, indexarea pensiilor, stoparea măsurilor de austeritate, continuarea plafonării adaosului comercial, garanţii de stat pentru investiţii şi capital de lucru sau credite cu dobândă subvenţionată de 80% pentru fermierii români. Însă toate acestea costă bani.
Iar PSD nu poate bate din palme şi banii să apară. Se va împrumuta mai mult? Va majora deficitul deja convenit prin legea bugetului pe 2026, votată şi de PSD?
Se poate, dar, dacă renunţă la ţinta de deficit bugetar, aproape automat banii se vor scumpi, iar elanul va fi temperat. „De la formarea unui guvern până la moţiuni de cenzură şi alegeri anticipate şi suspendarea şi demiterea preşedintelui toate opţiunile sunt pe masă”, a susţinut George Simion, liderul AUR, după discuţiile cu preşedintele. Şi, încă, spune el: „Dacă Nicuşor Dan va continua să încalce voinţa românilor, concluzia logică este că trebuie să ajungem la suspendarea lui”.
AUR vrea la guvernare şi nu ar refuza PSD dacă i-ar fi făcută această ofertă. Problema lui Grindeanu este că a apucat să promită socialiştilor europeni că nu va face alianţă cu un partid considerat extremist. Acum liderii PSD regretă această poziţionare care, încălcată, i-ar face să apară drept oameni lipsiţi de cuvânt, departe de aura de „proeuropeni” după care tânjesc.
„Având în vedere modul în care s-au derulat lucrurile, PNL consideră că o formulă realistă prin care putem avea, într-un termen scurt, un guvern investit, este o formulă care să se bazeze pe un acord politic, pe un pact pentru România. Acesta ar urma să fie valabil până la sfârşitul anului”, a spus preşedintele PNL, Ilie Bolojan, după discuţia cu şeful statului. În baza acestui pact, care să prevadă, în principal, păstrarea echilibrului bugetar, PNL ar putea susţine, punctual, un guvern din care nu face parte.
Varianta PNL: un guvern minoritar în jurul PSD sau un guvern minoritar format din PNL-USR-UDMR. Dacă acest acord politic parlamentar este semnat de social-democraţi, PNL va susţine un guvern minoritar al PSD. Însă, de aici încolo, lucrurile se complică.
Pentru că PSD a demis, împreună cu AUR, guvernul Bolojan nemulţumit de programul de austeritate pe care l-ar vrea suspendat – aceasta a fost explicaţia publică şi nu rivalitatea Grindeanu-Bolojan.