Marcând o premieră pentru ecosistemul local de tehnologie, care capătă astfel o voce la masa decizională a unui fond de creştere vest-european, Marius Istrate – fost preşedinte al celei mai mari asociaţii de business angel din România, TechAngels, şi ex-Uipath – a fost cooptat ca partener în 3VC şi va coordona direct de la Bucureşti investiţiile pentru regiunile Europei de Sud şi Sud-Est. Care sunt capitalul de investiţii şi criteriile de finanţare ale start-up-urilor alese de el?
Cu un capital de 125 de milioane de euro administrat prin cel de-al doilea fond al său şi susţinut de investitori-ancoră precum European Investment Fund, jucătorul austriac caută start-up-uri aflate în faza de scalare, vizând tichete de seria A cuprinse între 5 şi 10 milioane de euro. Axat strategic pe soluţii de enterprise software şi tehnologii de inteligenţă artificială aplicate strict pe anumite industrii sau funcţiuni specifice, 3VC scanează activ ecosistemul regional, deşi până în prezent singura sa investiţie din România rămâne compania The Brief (fostă Creatopy), susţinută cu o finanţare de 5 milioane de euro. „Există interes pentru această parte a lumii, pentru că altfel nu aş fi fost acolo şi nu aş fi ajuns acolo.
Şi bineînţeles că, fără să fie explicit teza mea, îmi doresc să fie şi alte companii din România sau companii în care eu cred sau echipe în care eu cred, care să ridice bani de la 3VC. Noi ştim, am tot discutat despre asta, avem o problemă cu capitalul de scalare. El nu este disponibil.
Depindem exclusiv de capital străin pentru scalare”, a afirmat Marius Istrate, partener 3VC, în emisiunii ZF IT Generation. El a activat timp de şase ani ca partener extern al 3VC, lucrând pe aspecte operaţionale cu companiile din portofoliul fondului, în paralel cu rolul de la TechAngels, folosindu-se de experienţa dobândită anterior în UiPath. România, ca şi restul Europei Centrale şi de Est, depinde exclusiv de capital străin pentru scalare, iar fondurile de creştere din Vest şi-au construit „pipeline-ul de deal-uri” pe pieţele de origine – partenerii din Paris, Londra sau Berlin au deja atât de multe start-up-uri de calitate în ecosistemele lor încât start-up-urile din pieţele emergente ajung greu la masa decizională.
„Nu e o chestie de blamat, e o chestie de cum fac eu ca partener, asta o să fie treaba mea, să reuşesc să prezint argumente suficient de convingătoare ca să aduc în discuţia de «investment committee» acele start-up-uri care merită să fie acolo. Dar măcar există un partener care poate să le pună pe masă. Şi asta e o diferenţă.
Ca «scout», din exterior, nu aveam mare vizibilitate. Puteam să propun, dar nu ştiam ce se întâmplă în mod real în discuţiile respective”, a explicat Istrate. Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.
ro. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Cât costa să faci o Dacie la Mioveni în 2025: 98. 000 de lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024.
Din cei 10. 100 de lei în plus pe maşină, 9. 500 sunt componente.
Energia a scăzut în 2025, dar iarna lui 2026 o aduce înapoi, iar piesele sunt tot mai scumpe Dacă 31% dintre tinerii din România nu au un loc de muncă, de ce importă România 150. 000 de angajaţi din ţări non-UE? România rămâne codaşa Europei şi la creditarea populaţiei.
Creditele românilor: cea mai mică pondere în PIB din UE, de doar 11%. Românii „creditează“ practic băncile, depozitele populaţiei (peste 400 mld. lei) fiind duble faţă de creditele date de bancheri sectorului retail (200 mld.
lei) O lună fără Cernavodă: ce a însemnat pentru importuri şi pentru preţul energiei? Bonus: situaţia ar fi fost cu mult mai gravă dacă oprirea avea loc în sezonul rece Economia bazată pe consum. Comerţul local generează venituri totale de peste 1.