Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Ce se întâmplă în organism când LDL-ul este crescut Colesterolul crescut poate afecta arterele timp de zeci de ani fără să provoace durere sau alte simptome evidente. Medicul Alexandru Nechifor, specialist în medicină internă, avertizează că primele manifestări pot apărea abia în momentul unei urgențe majore, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.
„Am colesterolul mare, dar nu mă doare” este una dintre replicile pe care medicul Alexandru Nechifor le aude frecvent la consultații. Mulți oameni apreciază gravitatea unei probleme de sănătate în funcție de durere: dacă nu există disconfort, tind să ignore rezultatele analizelor. În realitate, colesterolul LDL crescut este unul dintre principalii factori care contribuie la formarea plăcilor de aterom pe pereții arterelor.
Procesul se numește ateroscleroză și poate evolua mult timp fără simptome. Potrivit American Heart Association, colesterolul crescut nu produce, de regulă, manifestări evidente și poate fi descoperit prin efectuarea unui profil lipidic. Medicul compară arterele cu niște conducte prin care circulă sângele.
Atunci când există prea mult colesterol LDL, particulele se pot acumula treptat în pereții vaselor. Durerea toracică nu este provocată direct de colesterol, ci de lipsa oxigenului la mușchiului inimii. Din acest motiv, prevenția trebuie începută înaintea apariției simptomelor.
Greutatea normală nu garantează valori bune ale colesterolului. Alimentația și excesul ponderal contează, dar organismul produce colesterol și independent de alimentele consumate. Moștenirea genetică are un rol important.
O persoană slabă și activă poate avea valori foarte mari ale LDL-ului, în special în cazul hipercolesterolemiei familiale. Istoricul familial trebuie discutat cu medicul, mai ales dacă părinții, frații sau bunicii au avut infarct ori AVC la vârste tinere. Ținta pentru colesterolul LDL nu se stabilește doar prin compararea rezultatului cu intervalul tipărit pe buletinul de analize.
Medicul evaluează riscul cardiovascular general, luând în calcul vârsta, tensiunea arterială, fumatul, diabetul, afecțiunile renale, greutatea și antecedentele familiale. O valoare care poate fi acceptabilă pentru un adult tânăr fără factori de risc poate fi prea mare pentru o persoană care are diabet, hipertensiune sau a trecut deja printr-un infarct ori AVC. Ghidurile europene mențin această abordare bazată pe nivelul individual de risc.
Societatea Europeană de Cardiologie Profilul lipidic oferă o imagine mai clară decât valoarea colesterolului total luată separat. Acesta poate include: Medicul Alexandru Nechifor atrage atenția și asupra lipoproteinei(a), un factor de risc influențat în mare măsură genetic. Necesitatea acestei analize și interpretarea rezultatului trebuie discutate cu medicul.
Datele de laborator trebuie analizate împreună cu tensiunea arterială, glicemia, stilul de viață, istoricul medical și cazurile de boli cardiovasculare din familie. Alimentația echilibrată, activitatea fizică, renunțarea la fumat și controlul tensiunii, greutății și glicemiei contribuie la reducerea riscului cardiovascular. Pentru unele persoane, aceste măsuri nu sunt suficiente, iar medicamentele devin necesare.
„Vârsta ta nu este cea din buletin, ci vârsta vaselor tale. Sănătatea vaselor de sânge nu se simte, se măsoară”, este mesajul transmis de medicul Alexandru Nechifor. Un rezultat crescut nu trebuie ignorat doar pentru că nu provoacă durere.
Interpretarea corectă a analizelor și stabilirea riscului împreună cu medicul pot preveni complicații grave.