Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Doar 18% dintre români verifică ce citesc pe internet Doar 18,2% dintre românii care folosesc internetul au încercat, în 2025, să verifice din alte surse veridicitatea informațiilor găsite online, arată datele Eurostat, mult sub media europeană de 29,2%. România se situează pe antepenultimul loc din Uniunea Europeană la acest indicator, înaintea Lituaniei și a Greciei.
Câți dintre noi, atunci când dăm peste o știre sau o postare care pare puțin cam prea spectaculoasă ca să fie adevărată, ne oprim efectiv să verificăm din altă sursă? Răspunsul, pentru România, arată îngrijorător: doar 18,2% dintre românii care au folosit internet ul în ultimele trei luni anterioare sondajului spun că au încercat să verifice adevărul unei informații sau al unui conținut găsit online, potrivit celui mai recent raport Eurostat, publicat pentru anul 2025. Cifra plasează România pe antepenultimul loc din Uniunea Europeană la acest indicator, deasupra doar a Lituaniei (14,9%) și a Greciei, care înregistrează cel mai mic procent din întregul bloc comunitar, 9,8%.
Media europeană este de 29,2%, ceea ce înseamnă că românii verifică informațiile online cu aproape 11 puncte procentuale mai rar decât cetățeanul european obișnuit. La polul opus față de România se află Irlanda, cu cel mai mare procent din UE, 63,6% dintre utilizatorii de internet spun că verifică informațiile găsite online din alte surse, urmată de Olanda (53,1%) și Luxemburg (45,2%). Practic, un irlandez obișnuit are o probabilitate de aproape trei ori și jumătate mai mare să verifice o informație online decât un român.
Indicatorul, calculat de Eurostat pe baza anchetei privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicării, se referă la persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani care au folosit internetul în cele trei luni anterioare sondajului și care au declarat explicit că au încercat să verifice veridicitatea unor informații sau conținuturi întâlnite pe site-uri de știri sau pe rețelele sociale. Deși poziția României rămâne una dintre cele mai slabe din UE, datele arată și un element pozitiv: procentul românilor care spun că verifică informațiile online a crescut constant în ultimii ani, de la 11,6% în 2021 și 10% în 2023, la 18,2% în 2025. Este, practic, o creștere de aproape 65% în doar patru ani.
Problema este că, în aceeași perioadă, media europeană a urcat și ea, de la 23,5% în 2021 la 29,2% în 2025 — ceea ce înseamnă că, deși românii au recuperat teren în termeni absoluți, decalajul față de restul Uniunii Europene nu s-a redus semnificativ. Practic, aproape opt din zece români care folosesc internetul continuă să nu declare nicio formă de verificare a informațiilor la care sunt expuși. Rezultatul nu este surprinzător în contextul mai larg al competențelor digitale din România, unde țara ocupă, de asemenea, ultimul loc în Uniunea Europeană.
Potrivit acelorași surse Eurostat, doar 31,84% din populația României deține competențe digitale de bază sau superioare, cel mai scăzut nivel din UE și cu mult sub media europeană de 60,4%. Situația este cu atât mai relevantă cu cât România a avansat, în ultimii ani, la capitolul acces la internet, gospodăriile românești conectate la internet depășesc, în acest moment, media europeană. Decalajul nu mai ține, așadar, de lipsa accesului la tehnologie, ci de modul în care informația este consumată și evaluată critic odată ajunsă pe ecran.
Este important de precizat ce anume măsoară, și ce nu, acest indicator Eurostat. Cifrele arată exclusiv procentul persoanelor care declară că au verificat informații din alte surse, nu și câți români cred, de fapt, în știri false, nici dacă verificările pe care le fac chiar duc la concluzii corecte.