Aproape jumătate dintre români spun că nu şi-ar putea acoperi cheltuielile mai mult de o lună dacă şi-ar pierde principala sursă de venit, potrivit unui sondaj realizat de Cult Market Research pentru BCR. În acelaşi timp, 40% dintre respondenţi îşi evaluează cunoştinţele despre bani şi economie drept ridicate sau foarte ridicate În cadrul studiului, românii au primit aceleaşi teme şi aceeaşi metodologie ca în Flash Eurobarometrul privind competenţele financiare, pentru a vedea cum s-ar descurca dacă ar răspunde mâine la întrebările Comisiei Europene.
Concluzia principală arată că provocarea nu este lipsa interesului pentru educaţia financiară, ci faptul că oamenii nu îşi pot evalua corect propriile cunoştinţe despre bani şi economie. Scorul mediu la testul de 12 întrebări este 7,53, echivalentul notei 6,28 din 10. În acelaşi timp, 40% dintre respondenţi îşi evaluează cunoştinţele drept ridicate sau foarte ridicate, însă numai 1 din 5 obţine cel puţin 10 răspunsuri corecte şi doar 3% răspund corect la toate întrebările.
Această testare face parte din Naţionala de EduFin, iniţiativa BCR care atrage atenţia asupra faptului că ne aflăm pe ultimul loc în Europa la cunoştinţe financiare şi care îşi propune să ajute România să urce câte o poziţie la fiecare evaluare europeană. Cele două întrebări la care românii greşesc cel mai des sunt ”Dacă dobânzile din piaţă cresc, ce se întâmplă de obicei cu preţul obligaţiunilor? ” şi ”Dacă ţineţi banii acasă un an, iar preţurile cresc cu 2% pe an, ce veţi putea cumpăra peste un an cu aceeaşi sumă?
”. La prima întrebare răspunsul corect este că scad. Doar 15% dintre români îl aleg, faţă de 20% media europeană.
Este întrebarea cu cel mai slab rezultat din tot testul. La a doua întrebare răspunsul corect este mai puţin decât astăzi. 47% dintre români răspund corect, faţă de 65% în Uniunea Europeană.
La capătul opus, românii se descurcă bine acolo unde e vorba de apărare. 82% ştiu cum să reacţioneze la o tentativă de fraudă pe internet, 85% înţeleg efectul creşterii euro asupra preţurilor, iar 77% înţeleg cum le afectează inflaţia economiile. „Pentru că folosim banii în fiecare zi, confundăm familiaritatea cu înţelegerea.
Ştim lucruri de bază şi începem să învăţăm noţiuni economice teoretice, precum inflaţia şi deficitul, dar aceasta nu înseamnă neapărat că înţelegem toate consecinţele financiare ale deciziilor legate de bani pe care le luăm în fiecare zi. Pentru mulţi dintre noi, educaţia financiară nu a fost ceva ce am învăţat sistematic. Am învăţat de la părinţi, din experienţă şi, de cele mai multe ori, din propriile greşeli.
De aceea, am construit un test care creează obişnuinţă cu metodologia, temele şi întrebările Eurobarometrului, astfel încât să înţelegem ce ştim şi ce avem de aprofundat. ”, a declarat Nicoleta Deliu Paşol, Head of Communication & CSR, BCR. Pe de altă parte, românii sunt mai disciplinaţi decât europenii, iar 63% se gândesc atent dacă îşi permit ceva înainte să cumpere, arată studiul Cult Market Research, faţă de 51% media europeană.
De asemenea, 57% îşi monitorizează cheltuielile, faţă de 49%, iar 47% îşi stabilesc obiective financiare pe termen lung, de peste două ori mai mulţi decât cei 21% din Uniunea Europeană. Datele ultimului Eurobarometru pe educaţie financiară arată că 1 din 4 nu are deloc economii pentru situaţii neprevăzute, faţă de 1 din 6 în UE, iar 1 din 7 români are o rezervă de şase luni sau mai mult, faţă de 1 european din 3. În acelaşi timp, 61% au puţină încredere sau deloc că vor avea suficienţi bani pentru a trăi confortabil la pensie.
În ceea ce priveşte sursele de informare, televiziunea rămâne principala sursă de informare economică şi financiară (46%), urmată de bănci şi alte instituţii financiare (33%) şi de site-urile instituţiilor publice, precum BNR, Ministerul Finanţelor sau ASF (28%). În acelaşi timp, 19% dintre români spun că s-au informat despre economie şi finanţe de pe ChatGPT.