Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sursa foto: Arhivă/De ce se aburesc geamurile peste noapte Condensul apare frecvent pe geamuri odată cu răcirea vremii, când aerul cald și umed din locuință întâlnește suprafața rece a sticlei. Câteva picături observate dimineața nu reprezintă neapărat un motiv de îngrijorare, însă umezeala persistentă poate favoriza apariția mucegaiului și poate indica probleme de ventilație, izolație sau etanșare.
Toamna aduce diferențe tot mai mari între temperatura din interiorul locuinței și cea de afară. În aceste condiții, geamuri le devin unele dintre cele mai reci suprafețe ale casei, iar vaporii de apă din aer se transformă în picături atunci când intră în contact cu sticla. Fenomenul poartă numele de condens și apare când suprafața geamului ajunge sub așa-numitul punct de rouă, temperatura la care aerul nu mai poate păstra întreaga cantitate de umiditate sub formă de vapori.
Pe timpul nopții, temperatura exterioară scade, iar sticla se răcește. În același timp, respirația persoanelor care dorm în cameră contribuie la creșterea umidității. Gătitul, dușurile fierbinți, uscarea hainelor în interior, plantele și chiar acvariile pot adăuga, la rândul lor, vapori de apă în aer.
Dacă locuința nu este ventilată suficient, umezeala se acumulează și se depune pe suprafețele reci. Jaluzelele și perdelele groase pot accentua fenomenul dacă împiedică aerul încălzit de calorifer să ajungă la geam. Potrivit ghidului publicat de Guvernul britanic privind umezeala și mucegaiul în locuințe, condensul este una dintre cele mai frecvente forme de umezeală și poate fi favorizat atât de activitățile obișnuite din casă, cât și de ventilația insuficientă, încălzirea necorespunzătoare sau deficiențele clădirii.
Prima măsură este aerisirea regulată. Ferestrele pot fi deschise larg timp de câteva minute dimineața și după activitățile care produc mult abur. Aerisirea scurtă și intensă permite schimbarea aerului fără răcirea excesivă a pereților și a mobilierului.
În bucătărie trebuie folosită hota, de preferat una care evacuează aerul în exterior. În baie, ventilatorul ar trebui lăsat să funcționeze și după duș, iar ușa să rămână închisă pentru ca aburul să nu se răspândească în restul locuinței. Un higrometru, aparat simplu care măsoară umiditatea aerului, poate ajuta la identificarea problemei.
Dacă nivelul depășește frecvent 60%, este necesară îmbunătățirea ventilației sau verificarea altor surse de umezeală. Condensul format pe partea interioară a geamului indică, de regulă, umiditate ridicată în cameră sau o suprafață prea rece. Picăturile apărute pe exteriorul ferestrei, în special dimineața, nu reprezintă neapărat o problemă.
Ele se pot forma pe geamurile termoizolante eficiente, atunci când sticla exterioară rămâne rece și intră în contact cu aerul umed. De obicei, dispar după ce temperatura crește. În schimb, dacă umezeala apare între foile unui geam termopan, cauza probabilă este deteriorarea garniturii care etanșează pachetul de sticlă.
În această situație, aerisirea sau dezumidificatorul nu rezolvă problema. Poate fi necesară înlocuirea pachetului de sticlă, fără ca întreaga fereastră să fie schimbată, potrivit explicațiilor tehnice prezentate de Tom’s Guide. Câteva picături apărute ocazional nu înseamnă că locuința are neapărat o defecțiune.
Situația trebuie însă investigată dacă: Problema poate fi provocată de punți termice, infiltrații, pereți slab izolați, tâmplărie montată incorect sau un sistem de ventilație insuficient. În locuințele foarte bine etanșate, inclusiv în cele renovate recent, lipsa schimbului de aer poate favoriza acumularea vaporilor. Mucegaiul nu ar trebui doar șters sau acoperit cu vopsea.
Trebuie eliminată și cauza umezelii, altfel acesta va reapărea. Expunerea îndelungată la umezeală și mucegai poate afecta în special căile respiratorii, riscul fiind mai mare pentru copii, vârstnici și persoanele care suferă de astm, alergii sau alte afecțiuni respiratorii.