Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sursa Dominic Fritz/Timișoara a urcat pe primul loc în clasamentul național al destinațiilor turistice România va avea, pentru a treia oară, un oraș desemnat Capitală Europeană a Culturii, de data aceasta în 2034 – după experiențele Sibiu (2007) și Timișoara (2023). Anunțul vine în contextul în care Comisia Europeană pregătește o schimbare de fond a regulilor competiției, cu accent pe simplificare și pe efectele de durată ale programului asupra orașelor câștigătoare.
Bruxelles-ul a prezentat un nou cadru pentru programul Capitalelor Europene ale Culturii, menit să simplifice procesul de selecție și să pună mai mult accent pe ce rămâne în oraș după ce anul de sărbătoare se termină. Practic, nu mai contează doar spectacolul de-o vară, ci moștenirea reală: infrastructură culturală, comunități mai puternice și colaborări europene care supraviețuiesc titlului. Noul model urmărește totodată să facă programul mai accesibil și să pună un accent sporit pe dezvoltarea urbană durabilă și incluzivă — nu doar evenimente culturale, ci proiecte care schimbă orașul pe termen lung.
Procesul de selecție pentru ediția din 2034 va porni cu ani buni înainte de acordarea efectivă a titlului. Conform calendarului anunțat de Ministerul Culturii: Strategia națională, „instrumentul” din spatele competiției Ministrul culturii, Demeter András István, a legat direct competiția pentru 2034 de Strategia Națională a Culturii 2027–2034, aflată în pregătire. Potrivit acestuia, cele două trebuie să funcționeze împreună: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia ar trebui să fie mecanismul prin care proiecte precum participarea culturală, spațiile de proximitate sau proiectele intergeneraționale devin realitate.
Ministrul speră ca viitoarea Capitală Europeană a Culturii să devină, în acest fel, un „proiect-far” pentru România. Comisia Europeană subliniază că titlul poate genera beneficii mult după încheierea anului oficial: orașe care au găzduit evenimentul au rămas ulterior cu spații culturale noi, activitate culturală mai bogată, turism în creștere și rețele de cooperare internațională consolidate — exact tipul de moștenire pe care noul cadru european vrea acum să-l pună în centrul competiției.