Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată hepta/Amenințare directă pentru UDMR: Proiectul reducerii Parlamentului la 300 de membri este deblocat Lupta politică se ascute într-un mod fără precedent. Parlamentul a scos de la „naftalină” două proiecte de lege, unul al AUR, iar celălalt al USR, prin care se intenționează reducerea numărului de parlamentari la 300.
Justificarea este punerea în aplicare a voinței românilor, exprimată la referendumul lui Traian Băsescu din anul 2009. Numai că, atunci, românii au mai votat și pentru un Parlament unicameral, pentru care niciun parlamentar nu a promovat vreun proiect de modificare a Constituției. Dacă cele două legi vor intra în vigoare, cea mai afectată formațiune parlamentară va fi UDMR, având în vedere specificul regional al voturilor pe care le primește la alegeri.
Demersul este sprijinit inclusiv de către PSD, în condițiile în care UDMR refuză să sprijine învestirea unui Guvern format în jurul social-democraților, din cauză că un astfel de cabinet ar fi învestit și cu voturi din opoziția parlamentară. Comisia juridică a Camerei Deputaților a decis, săptămâna aceasta, cu majoritate de voturi, formularea unei solicitări către Biroul Permanent în vederea constituirii unui grup de lucru comun, cu reprezentarea tuturor grupurilor parlamentare, inclusiv a deputaţilor neafiliaţi, pentru analiza proiectelor care vizează reducere a numărului de parlamentari. „Având în vedere că cele două proiecte sunt repartizate pentru examinare mai multor comisii parlamentare, considerăm utilă constituirea unui cadru comun de analiză, care să permită stabilirea unor principii şi criterii unitare, fără a afecta competenţele şi parcursul legislativ al comisiilor sesizate”, arăta Comisia.
Potrivit sursei citate, necesitatea unei asemenea abordări rezultă şi din faptul că reducerea numărului de mandate nu reprezintă o simplă chestiune numerică, în condiţiile în care articolul 62 alineat 3 din Constituţie impune stabilirea numărului de deputaţi şi senatori în raport cu populaţia ţării, ceea ce reclamă o analiză fundamentată a variantelor de repartizare şi a efectelor acestora asupra fiecărei circumscripţii. Totodată, norma de reprezentare şi pragul de 5% pentru alegerea unui deputat sunt raportate la numărul total de mandate prevăzut pentru Camera Deputaţilor. Pe rolul Parlamentului există două proiecte de lege în acest sens.
Primul, PLX 296/2023, este inițiat de către parlamentarii AUR George Simion și Georgel Badiu și a fost respins de Senat la data de 24 aprilie 2023. Legea a ajuns la Camera Deputaților în 2 mai 2023 și, de atunci, așteaptă la „sertar”. Proiectul vizează reducerea numărului de parlamentari la aproximativ 300 de persoane, prin modificarea cotei de reprezentare la alegerile parlamentare.
Mai exact, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților ar urma să fie de un deputat la 90. 000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului ar urma să fie de un senator la 210. 000 de locuitori.
Surse politice susțin că decizia de a scoate de la „naftalină” acest proiect vine ca urmare a refuzului UDMR de a susține instalarea unui guvern format în jurul PSD, cu sprijinul voturilor unor parlamentari din opoziție. Iar UDMR ar fi cel mai afectat partid parlamentar dacă o asemenea reglementare ar intra în vigoare. Uniunea a intrat, la ultimele alegeri parlamentare, cu 31 de reprezentanți aleși la nivelul județelor Bihor, Cluj, Covasna, Harghita, Mureș, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.
La Bihor sunt aleși, în acest moment, 9 deputați și 4 senatori. Pe formula propusă, numărul s-ar reduce la 6,2 deputați și 2,65 senatori. Clujul este reprezentat, acum, de 10 deputați și 4 senatori, iar pe noua formulă ar mai rămâne 7,7 deputați și 3,3 senatori.
Există, însă, cazul județului Covasna, reprezentat, în prezent, de 4 deputați și 2 senatori, iar în noua formulă de reprezentare ar mai rămâne 2 deputați și un singur senator.