Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată ThinkstockPhotos/O ursoaică și doi pui aproape au intrat în casa unei familii din localitatea Pietroșița, dar primarul localității le spune oamenilor să sune la 112 și să-l sune pe vânător, deși el este cel care trebuie să rezolve problema, chiar dacă nu Dacă se vor vâna 1. 000 de urși anual, am avea 4.
000 de exemplare peste 10-15 ani Legea care permite împușcarea a peste 850 de urși urmează să fie votată de Camera Deputaților (cameră decizională) și ar putea intra în vigoare peste două săptămâni, dacă Președintele României, Nicușor Dan, o va promulga. Problema pe care și-o pun acum toți cei care așteaptă această lege de mult timp este ce va înțelege președintele prin „imediat” – deoarece termenul este ambiguu, în privința necesității promulgării, iar unele proiecte pot aștepta mai multe luni până ajung să fie publicate în Monitorul Oficial și să se aplice. După ultimele scandaluri provocate de numărul foarte mare de urși și de atacurile acestora care au devenit zilnice, în trei sferturi din țară, inclusiv ministrul USR interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a înțeles de ce este nevoie de extragerea exemplare lor care atacă frecvent localitățile și s-a afirmat de acord cu împușcarea urșilor, dar cotele de prevenție – prin care ar trebui să se diminueze numărul de exemplare, în următorii 10-15 ani – sunt încă subiect de dispute între specialiști și ONG-iștii de mediu.
Cota de vânătoare stabilită prin noua lege a crescut la 859 de exemplare pentru 2026, respectiv 2027, dublu față de cotele anuale de până acum – care, însă, nu au mai fost date de mulți ani, astfel încât s-a ajuns la triplarea numărului de exemplare și la înmulțirea atacurilor. Proiectul de lege care ar fi putut duce la diminuarea pericolului de atac al urșilor împotriva oamenilor, prin aplicarea cotelor anuale de prevenție – adică împușcarea a circa 850 de exemplare din această specie în fiecare an, este pe masa Parlamentului de anul trecut, dar a fost blocat până acum prin toate mijloacele pe care le are la îndemână Ministerul Mediului, președintele României și Curtea Constituțională. Dacă legea ar fi fost votată de Parlament și promulgată de președintele României până acum, s-ar fi asigurat începutul reducerii numărului de urși din România, după ce a ajuns de trei sau chiar de patru ori mai mare (potrivit estimărilor unor specialiști în carnivore mari) decât cel maxim care garantează că nu vor ieși din pădure să atace oamenii – adică 4.
000 de exemplare. Dar proiectul a fost blocat de mai multe ori. În iulie, anul acesta, proiectul a mai fost blocat o dată prin intervenția ONG-urilor de mediu – în special Agent Green – care au dat vina pe Ministerul Mediului că nu a aplicat legea și au anunțat că vor cere infringement – adică România ar trebui să plătească milioane de euro pentru nerespectarea legislației europene.
ONG-urile de mediu au acuzat Guvernul că nu a aplicat Planul de acțiune din 2018, care ar fi eliminat pericolul de atac al urșilor asupra oamenilor. Pentru că Ministerul Mediului a aprobat în 2018 un plan național de acțiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România, pe care nu l-a aplicat, iar ONG-urile consideră că Executivul și Parlamentul știu că se fac vinovate de moartea a sute de oameni și urși. În acest context, în vara acestui an, Agent Green a comunicat că „va duce la bun sfârșit procesul de la Curtea de Apel București cu Ministerul Mediului, care are obligația de a aplica planul național de acțiune pentru urs și nu a făcut-o”, ca apoi să facă și o sesizare la Comisia Europeană.
Membrii Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor au mers în Parlament, pentru a oferi consiliere juridică la redactarea textului de lege, astfel încât să se evite infringementul, pentru că legea europeană nu prevede, de fapt, cum trebuie să intervină fiecare țară pentru gestionarea unor astfel de situații.