Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Analize » Cauza de fond a destrămării coaliției și a reformelor incomplete (Op-ed) Cauza de fond a destrămării coaliției și a reformelor incomplete (Op-ed) 10 sept. 2026 Lucian Croitoru • Analize –> SHARE: WhatsApp icon Foto: Inquam Photos/ Autor: George Călin Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul După alegerile prezidențiale din mai 2025, coaliția politică ce și-a asumat guvernarea a lansat un program economic, care a produs următoarele rezultate: deficitul bugetar s-a redus cu 1,4 puncte procentuale față de 2024; pe primele cinci luni din 2026, deficitul este de aproape două ori mai mic decât deficitul pe aceeași perioadă din 2025. Din păcate această scădere a fost obținută mai ales prin creșteri de taxe și impozite (TVA și accize majorate, impozitare mai mare pe dividende și proprietăți, taxă suplimentară pe mașinile poluante, contribuții de sănătate extinse la pensiile mari) și nu, în primul rând, din reforme structurale de reducere a cheltuielilor.
Deficitele de colectare la TVA și impozitul pe profit (30 la sută și respectiv peste 20 la sută) continuă să fie printre cele mai mari din UE. Dintre reformele preconizate au fost realizate cea a pensiilor speciale ale magistraților, cea a administrației publice centrale și locale, a fost adoptată legea integrității. În total au fost atrase, conform declarațiilor premierului, puțin peste 90 la sută din totalul fondurile europene nerambursabile și peste 95 la sută din împrumuturile disponibile prin PNRR (cifre preliminare).
Între reformele nerealizate sau nefinalizate se află cea salarizării unitare în sectorul public, deoarece fosta coaliție PSD-PNL- USR-UDMR nu a reușit să ajungă la un acord politic până la termenul-limită. Reforma companiilor de stat (pierderi acumulate de 14 miliarde de lei) abia dacă a început. Au rămas neîndeplinite și câteva jaloane legate de legislația hidrogenului și dezafectarea unor centrale pe lignit, guvernul prelungind funcționarea unora dintre ele din motive de securitate energetică.
În cele ce urmează arăt cauza de fond a destrămării coaliției și a reformelor incomplete Alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024 și cele prezidențiale din 2025 ne-a dezvăluit o realitate pe care foarte puțini o bănuiau în România: electoratul ce gândește constructivist, fiind adept al constructivismului politic, s-a deplasat surprinzător de mult dinspre partea „respectabilă”, „internaționalistă”, spre cea „iliberală”, naționalist-populistă a acestui constructivism politic [1] . Magnitudinea deplasării nu ar fi trebuit să fie o surpriză. Se întâmplase mai devreme cu 20 de ani în Polonia (PiS) și cu 15 ani în Ungaria (Fidesz-Orban).
Magnitudinea a fost însă o surpriză pentru o parte a publicului și pentru politicieni deoarece, așa acum am arătat recent, cu toții au ignorat faptul că ceea ce se întâmplă pe scena politică din Occident se întâmplă, mai devreme sau mai târziu și pe scena politică din democrațiile postcomuniste.