Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată hepta/Marea Britanie intră într-o confruntare diplomatică de amploare cu Israelul Rareori, în ultimii ani, executivul de la Londra a dat senzația că se află în cabina de pilotaj a istoriei. Cu două zile în urmă, însă, chiar asta s-a întâmplat, într-o direcție, ce-i drept, neașteptată.
Ministrul britanic de Externe, Ed Miliband, a pus Marea Britanie în fruntea unei coaliții formate din 12 țări, care examinează impunerea unor restricții economice Israelului, din cauza coloniilor sale ilegale, în timp ce Regatul Unit, Franța și Canada au mers chiar mai departe și s-au angajat să introducă interdicții comerciale la nivel național. Concomitent, Miliband a comunicat că Londra intenționează să vizeze nu doar bunurile provenite din aceste colonii, ci și serviciile de construcții, infrastructură și finanțare care le fac posibile. Aici se află, de altfel, și adevărata schimbare.
O interdicție comercială limitată la produse poate rămâne o măsură simbolică. Dacă însă sancțiunile ajung să lovească firmele și persoanele care construiesc, finanțează sau întrețin infrastructura coloniilor, problema se mută din zona declarațiilor diplomatice în cea a costurilor reale pentru mediul de afaceri. Cu alte cuvinte, Londra încearcă să transmită un mesaj simplu: dacă ocupația este ilegală, atunci nu poate fi tratată ca oricare altă chestiune.
Decizia neașteptată anunțată de șeful diplomației britanice vine pe fondul creșterii numărului atacurilor comise de coloniști israelieni împotriva satelor palestiniene din Cisiordania. Opinia internațională pare să se fi schimbat decisiv, după ce Israelul a aprobat construirea a 1. 200 de locuințe în colonia E1, un proiect care ar diviza Cisiordania în două și ar folosi implantările ilegale pentru a îngropa definitiv orice perspectivă a constituirii unui stat palestinian.
Miliband a adăugat că se acumulează dovezi privind comiterea unor crime de război în Gaza, consolidând astfel argumentul în favoarea unei redefiniri, de către Marea Britanie, a relațiilor sale economice și militare cu Israelul. Mesajul este cu atât mai puternic cu cât vine de la Miliband, care este evreu și a pierdut peste 60 de membri ai familiei sale în timpul atrocităților naziste. Mai mult, șeful diplomației britanice este un politician care s-a declarat în repetate rânduri prieten al Israelului.
În mod evident, el consideră însă că prietenii trebuie să-și vorbească în mod deschis. Și tocmai această poziționare face ca declarațiile sale să fie mult mai greu de ignorat. În plus, Miliband formulează acum cea mai dură condamnare oficială britanică din istoria recentă a relațiilor cu Israelul, afirmând că, în Cisiordania, are loc o „epurare etnică”.
În același timp, el îi acuză pe membri ai guvernului israelian că sprijină strămutarea forțată a palestinienilor. De altfel, cea mai importantă decizie a lui Miliband este aceea de a declara oficial că ocupația teritoriilor palestiniene este ilegală, în concordanță cu opinia consultativă formulată de către Curtea Internațională de Justiție în 2024. În același timp, el insistă că Marea Britanie recunoaște amenințările cu care se confruntă Israelul, dovadă fiind și sancționarea simultană a Iranului și Hezbollah.
Reacția lui Miliband este, de fapt, o încercare de a trasa linia de demarcație pe care Londra consideră că Israelul a început să o ignore și anume aceea că sprijinirea dreptului Israelului de a exista și de a se apăra nu înseamnă în mod automat acordarea unui cec în alb pentru politicile guvernului israelian. Această distincție devine esențială într-un moment în care conflictul din Gaza și extinderea coloniilor din Cisiordania au făcut tot mai dificilă menținerea vechii politici occidentale, bazată pe condamnări diplomatice însoțite de relații economice și militare aproape neschimbate.