Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Cuvântul „curvă” se trage din termenul slav kur, care înseamnă „cocoș”. Un soi rafinat de curvă/femeie ușoară erau heitarele, curtezanele, gheișele etc Împrumutat în limba română din slavă și aflat în strânsă legătură cu termenul curcă, cuvântul curvă are o istorie etimologică complexă.
Dar să deschidem „Dicționarul”! Harnicul etnolog Gheorghiță Ciocioi desfășoară explicațiile: „Fără doar și poate, un termen urât, fără vreo legătură cu «posteriorul» femeii. Ba dacă ținem seama că la slavii sudici rădăcina cuvântului în cauză («kur») are un înțeles cu totul pe dos – organ genital masculin (a se cerceta înjurăturile la bulgari) – lucrurile ar trebui văzute chiar cu totul altfel…
Detestatul cuvânt are, în mod surprinzător, o legătură mai apropiată cu cuvântul «curcă». Numirea știutei păsări, moștenită tot de la slavii sudici (курка/ kurka), e și ea una «încurcată». Pur și simplu o «neînțelegere geografică» a lingvisticii.
” Adică? „Deși curca a fost adusă în Europa de către conchistadori din America Centrală și de Nord, englezii au numit pasărea după numele Turciei (turcii neguțătoreau în vremea dată o pasăre cumva asemănătoare din Africa) – Turkey – «pasăre turcească»”. Și?
„Cum turcii credeau că curca provine din India (de vină Columb, cu ale lui «Indii Occidentale»), i-au spus «hindi», făcându-se astfel frați cu francezii cu a lor «dinde» (după «poule d’Inde» – găină din India). Slavii Evului Mediu, spunându-i cocoșului «kur» (kurъ), găina a fost numită, pur și simplu, «kurka» (kurъka) – înțeles pe care kurka îl păstrează și acum în polonă sau ucraineană. Observând o pasăre nouă în zona lor – ceva mai mare decât găina – slavii balcanici (bulgarii, sârbii, macedonenii) au extins sensul vechiului cuvânt, fără a mai împrumuta un nume străin.
Cum «kur» (кур) – «cocoș» va cunoaște o prefacere la sud de Dunăre, trecând printr-o metaforă anatomică (asocierea formei/comportamentului cocoșului cu organul genital masculin), va înceta complet să mai însemne «cocoș» aici, sârbii și bulgarii numind mai apoi cocoșul petao/petel – cântărețul/cântătorul. În rusă, «kur» (cocoș) se mai folosește astăzi doar în expresii idiomatice păstrându-se însă «kurița» (курица) – «găină». Găina, în proto-slavă, era însă «kuri», ca formă feminină directă a lui «kur» (kurъ) – cocoș”.
De unde, totuși, curvă (kurva)? „În comunitățile slave termenul va fi folosit peiorativ pentru femei, prin analogie comportamentală (comportament gălăgios, promiscuu sau «scormonitor/scocioritor»). Treptat, sensul în cauză s-a degradat complet, trecându-se de la «găină» la «femeie ușoară»/«prostituată».
Din slavă, cuvântul kuri (cu flexiunea kurve – sau derivate apropiate) s-a răspândit în limbile vecine – prin contact istoric și împrumuturi. Dicționarul etimologic al lui Max Vasmer explică pe larg originea cuvântului prin evoluția semantică a unui termen din proto-slavă legat de lumea păsărilor de curte. Uite că «pușlamaua» de cocoș a ieșit cumva basma curată, găina făcându-se vinovată de îndeletnicirea cea urâtă și plină de păcat”.
Kur-uI, kur, curva, curvă, dar de unde ne-a venit verbul a urî, care însoțește adesea termenul pomenit mai sus? Filologul Gheorghiță Ciocioi e prompt: „Vecinii noștri slavi, cel mai adesea, au pentru «a urî» verbul nenavidet’ (ненавидеть, rusă), nenaviditi (ненавидіти, ucr. ), nenavijdam (ненавиждам, în bulgară).
Nenavidet’ (a urî), etimologic, este format din rădăcina verbului videt’ (видеть) – a vedea. Na-videt (навидеть) – a privi cu plăcere, a dori să vezi sau să vizitezi cu drag (pe cineva). Prefixul ne (не) este o negație.
Prin urmare, nenavidet’ (ненавидеть) are înțelesul, literal, «a nu dori să vezi pe cineva/ceva» sau «a privi cu ură/dispreț». În română, «nici nu vreau să te (mai) văd», «să nu te văd» sunt expresii care denotă ura. A nu vrea să vezi pe cineva e nu doar un semn al urii, ci ură de-a dreptul.