După zile sau săptămâni în care programul a fost mai relaxat, revenirea bruscă la ore fixe, responsabilități, termene-limită și problemele de la serviciu poate fi resimțită mai intens decât ne-am aștepta. Nu este neobișnuit ca primele zile după vacanță să fie însoțite de o stare de „blazare”, oboseală sau chiar tristețe.
De ce ne afectează întoarcerea din concediu Concediul înseamnă, înainte de toate, o ieșire din rutina zilnică. Ne culcăm și ne trezim la alte ore, avem mai puține obligații, petrecem mai mult timp făcând lucrurile care ne plac și, pentru o perioadă, ne putem desprinde de problemele profesionale. La întoarcere, schimbarea poate fi aproape bruscă.
De la zile fără un program strict se ajunge din nou la alarmă, trafic, ședințe, e-mailuri și o listă lungă de sarcini. Psihologii spun că revenirea poate fi mai dificilă atunci când concediul vine după o perioadă lungă și solicitantă la locul de muncă sau când vacanța nu a fost, în realitate, suficient de odihnitoare. Contează și mediul în care ne întoarcem.
Un volum mare de muncă acumulat, termenele-limită, conflictele sau nemulțumirile care existau înainte de concediu pot face ca revenirea să fie resimțită mult mai puternic. Ce se întâmplă cu starea noastră de bine Cercetările susțin ideea că vacanța are efecte reale asupra stării de bine, dar acestea nu durează neapărat foarte mult după întoarcerea la muncă. O meta-analiză care a analizat șapte studii a găsit efecte pozitive ale concediului asupra stării de sănătate și a bunăstării, însă aceste beneficii au început să dispară după reluarea activității profesionale.
Un alt studiu, realizat pe 80 de angajați, a urmărit starea lor înaintea concediului, în timpul vacanței și în zilele de după revenirea acasă. Participanții au raportat o îmbunătățire a stării de bine în timpul vacanței, însă efectul s-a diminuat relativ rapid. Experiențele de relaxare și desprindere psihologică de muncă au fost asociate cu o stare mai bună chiar și după întoarcere , în timp ce munca în timpul concediului a avut un efect negativ asupra stării de bine ulterioare.
Așadar, nu este important doar faptul că plecăm în concediu, ci și cât de mult reușim să ne desprindem de muncă în perioada respectivă . De ce putem fi triști tocmai după o vacanță frumoasă Un aspect interesant este că vacanța ne poate face să observăm mai clar ce nu ne place la viața de zi cu zi. În concediu avem timp și spațiu mental pentru noi.
Putem dormi mai mult, ne putem plimba, putem sta cu familia sau prietenii, putem citi, călători ori pur și simplu nu putem face nimic. Contrastul cu rutina obișnuită poate deveni astfel foarte evident. Dacă în vacanță ne simțim relaxați și în viața de zi cu zi suntem permanent stresați, întoarcerea poate scoate această diferență în evidență.
Psychology Today descrie acest fenomen drept „post-vacation blues” și notează că distanța față de rutina obișnuită ne poate determina să comparăm felul în care ne simțim în concediu cu modul în care ne simțim acasă și la serviciu. Această comparație poate contribui la o stare de tristețe, dezamăgire sau stres. Există și un fenomen numit „ leisure sickness ”, asociat cu simptome precum oboseala, durerile de cap, neliniștea sau starea de rău în perioadele de relaxare ori în jurul tranziției dintre muncă și timp liber.
Cum facem revenirea mai ușoară Una dintre cele mai simple strategii este să nu transformăm întoarcerea într-un șoc. Poate fi util să revenim acasă cu o zi înainte de reluarea serviciului, astfel încât să avem timp să ne odihnim, să ne reorganizăm programul și să rezolvăm lucrurile administrative. Ideea este să existe o perioadă de tranziție , nu o trecere instantanee de la vacanță la un program aglomerat.
O altă strategie este să păstrăm în viața de zi cu zi câteva dintre lucrurile care ne-au făcut plăcere în concediu. Dacă ne-a făcut bine să mergem pe jos, putem introduce plimbări regulate. Dacă ne-am bucurat de lectură, putem păstra câteva minute pentru citit.
Dacă timpul petrecut cu prietenii ne-a ajutat, putem programa întâlniri și după revenirea la serviciu. Psychology Today recomandă, de asemenea, să avem programat ceva plăcut pentru prima săptămână după întoarcere. Nu trebuie să fie o nouă vacanță: poate fi o cină cu prietenii, o ieșire, un spectacol sau orice activitate pe care o așteptăm cu plăcere.
La fel de important este să nu avem așteptarea că vom funcționa din prima zi la capacitate maximă. Revenirea presupune o readaptare, iar câteva zile de oboseală sau lipsă de chef nu înseamnă automat că există o problemă psihologică. Când nu mai este doar „sindrom post-concediu” Starea de rău de după vacanță este, de regulă, temporară.
Dacă însă lipsa de energie și motivație persistă, iar alături de ele apar anxietate, tristețe accentuată, probleme de somn, dificultăți importante de concentrare sau pierderea interesului pentru activitățile care înainte ne făceau plăcere, situația merită analizată mai atent. În aceste cazuri, nu este indicat să punem automat totul pe seama „sindromului post-concediu”. O discuție cu un psiholog poate ajuta la identificarea cauzelor și la găsirea unor soluții înainte ca starea respectivă să înceapă să afecteze semnificativ viața profesională sau personală.
Concediul nu trebuie să fie doar o pauză Poate cea mai utilă întrebare după vacanță nu este „Cum scap mai repede de starea asta? ”, ci „Ce mi-a făcut bine în concediu și cum pot păstra o parte din acel lucru în viața mea obișnuită? ” Vacanța poate fi și un moment de reflecție.
Dacă am dormit mai bine, poate că avem nevoie de mai mult somn și acasă. Dacă ne-a făcut bine timpul petrecut în aer liber, poate că putem introduce mai multă mișcare în program. Dacă ne-am simțit mai bine pentru că nu am verificat permanent e-mailurile, poate că avem nevoie de limite mai clare între serviciu și timpul personal.
Concediul ne poate ajuta să ne odihnim, dar ne poate arăta și cât de dezechilibrată a devenit uneori rutina în care ne întoarcem. Iar dacă „blues-ul” de după vacanță revine constant, poate merită analizată nu vacanța, ci viața de la care plecăm și la care ne întoarcem .