Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/ Povara mentală nu se referă neapărat la activitatea fizică propriu-zisă, ci la faptul că o persoană trebuie să țină permanent minte ce urmează să fie făcut În multe familii, împărțirea treburilor casnice nu înseamnă doar cine spală vasele, cine face cumpărăturile sau cine duce gunoiul. Există o categorie de responsabilități mai puțin vizibile, dar care poate deveni extrem de obositoare: planificarea, organizarea și anticiparea permanentă a lucrurilor care trebuie făcute.
Această responsabilitate poartă numele de „povara mentală” și, potrivit cercetătorilor, este suportată în mod disproporționat de femei, în special de mame. Un studiu realizat pe aproximativ 3. 000 de părinți americani arată că mamele se ocupau de 71% dintre sarcinile casnice care necesitau efort mental.
Cercetarea a fost realizată de cadre universitare de la Universitatea din Bath și Universitatea din Melbourne. Povara mentală nu se referă neapărat la activitatea fizică propriu-zisă, ci la faptul că o persoană trebuie să țină permanent minte ce urmează să fie făcut. De exemplu, nu este vorba doar despre spălarea lenjeriei de pat, ci despre a observa că trebuie spălată, a decide când este momentul potrivit și a nu uita să o faci.
Același lucru se poate întâmpla cu alimentele din frigider. Cineva trebuie să știe ce produse mai sunt disponibile, ce urmează să expire, ce trebuie cumpărat și ce mese pot fi pregătite. Cercetătorii au constatat că femeile preiau frecvent responsabilitatea pentru activitățile care presupun planificare și anticipare, în timp ce bărbații tind să se ocupe mai degrabă de sarcini care apar ocazional.
Printre activitățile care contribuie la această încărcătură mentală se numără urmărirea momentului în care trebuie spălate lenjeriile și prosoapele, verificarea alimentelor din frigider și planificarea lucrurilor necesare familie i. În cazul familiilor cu copii, lista poate deveni mult mai lungă. Părintele care gestionează aceste responsabilități trebuie să știe când sunt excursiile școlare, ce rechizite lipsesc, când trebuie cumpărat un cadou pentru o zi de naștere, ce haine trebuie pregătite sau când are loc următoarea activitate a copilului.
De multe ori, toate acestea nu apar într-o listă oficială de sarcini. Tocmai de aceea, ele pot trece neobservate. Potrivit cercetării, tații se ocupau mai frecvent de ceea ce specialiștii au descris drept sarcini „episodice”.
Este vorba despre activități care apar mai rar și care nu presupun aceeași supraveghere continuă. Un exemplu este programarea sau efectuarea reviziei mașinii. Diferența este importantă: o sarcină episodică poate fi dificilă sau consumatoare de timp, însă nu necesită neapărat ca persoana respectivă să se gândească la ea în fiecare zi.
În schimb, „povara mentală” presupune o stare aproape permanentă de vigilență. Profesorul Leah Ruppaner de la Universitatea din Melbourne descrie această încărcătură drept una invizibilă, persistentă și fără limite. „Nu îți aduci vasele la serviciu, dar aduci încărcătura mentală peste tot”, spune ea.
Afirmația explică de ce această formă de stres poate fi greu de observat inclusiv de persoana care o suportă. O femeie poate avea impresia că nu face nimic ieșit din comun. Pregătește masa, verifică frigiderul, răspunde la un mesaj de la școală, programează o activitate pentru copil și își amintește că trebuie cumpărat detergent.
Fiecare activitate este mică. Împreună însă, ele pot crea o presiune constantă.