Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Ucraina a fost printre cele 7 țări care nu au votat în favoarea unei noi hărți a lumii la ONU. O decizie luată la nivel înalt a provocat un scandal diplomatic uriaș.
Noua reprezentare grafică adoptată de zeci de state separă o regiune strategică de țara mamă, declanșând proteste ferme, abțineri de la vot și acuzații dure. „În 2026, ONU nu ar trebui să aibă nevoie de un reminder: Crimeea este Ucraina. Rușinos”, a scris parlamentara liberală pe X.
Ucraina a fost printre cele 7 țări care nu au votat în favoarea unei noi hărți a lumii la ONU, concepută pentru a reflecta mai bine dimensiunea Africii în raport cu Europa și America de Nord, în unui vot desfășurat pe 4 septembrie 2026. Motivul a fost modul în care noua hartă reprezintă Crimeea. Rezoluția „Correct the Map” a fost propusă de Togo, cu sprijinul Uniunii Africane, și a fost adoptată de 164 de țări.
Odată cu adoptarea rezoluției, ONU va renunța la tradiționala proiecție Mercator a hărții lumii, care face ca țările aflate mai la nord să pară mai mari decât sunt în realitate, și va începe să folosească o proiecție care păstrează dimensiunea reală a statelor. Ucraina s-a abținut de la vot, alături de alte cinci țări. Statele Unite au fost singura țară care a votat împotriva rezoluției.
Harta prezintă Crimeea ucraineană cu gri, într-o culoare distinctă de nuanța de verde folosită pentru restul țării. Rusia a ocupat și anexat unilateral Crimeea în 2014, însă peninsula rămâne teritoriu ucrainean în dreptul internațional. Deși harta nu colorează Crimeea în aceeași nuanță cu Rusia, prin modul de reprezentare cromatică sugerează că teritoriul este, într-un anumit fel, separat de Ucraina.
Obiecția oficială a Ucrainei, înregistrată la ONU, descrie modul în care proiecția Equal Earth reprezintă țara drept „complet inacceptabil”. Celelalte cinci țări care s-au abținut de la vot au fost Estonia, Georgia, Lituania, R. Moldova și Serbia.
Delegația UE la ONU a susținut rezoluția, dar a precizat într-o declarație explicativă: „Subliniem că rezoluția nu abordează și nu afectează chestiuni referitoare la suveranitate, statut teritorial, delimitare sau frontierele recunoscute la nivel internațional ale statelor”. „Rezoluția nu implică recunoașterea, sprijinirea sau acceptarea vreunei revendicări privind teritorii disputate, a modificării frontierelor existente sau a schimbării statutului juridic al vreunui teritoriu”, se arată în declarație. Statele Unite au fost singura țară care a votat împotriva rezoluției, însă nu din cauza unor preocupări legate de frontiere.
Reprezentantul SUA a acuzat că harta face parte dintr-un „proiect ideologic radical”, care urmărește promovarea despăgubirilor.