♦ Autostrada Moldovei, cel mai mare proiect de infrastructură rutieră în derulare, deja a pus umărul la a sălta anumite judeţe. Dar pe viitor rolul său va fi şi mai mare, urmând a susţine noi investiţii în producţie, logistică, industrie şi turism.
Harta puterii de cumpărare pe 2025 arată că decalajele în dezvoltare se reduc, iar Moldova, cea mai săracă regiune a României, se îmbogăţeşte, şi nu doar cu o autostradă. Timp de mulţi ani, România cea cu mai multe viteze a fost o realitate confirmată constant de cifrele ce indicau o discrepantă uriaşă în dezvoltare între Bucureşti, Cluj, Timiş şi restul ţării, cu precădere judeţele din sud şi est. Datele recente arată diferit – prăpastia se reduce.
În 2024, jumătate de ţară era încadrată de compania de cercetare de piaţă NielsenIQ (NIQ) ca având o putere de cumpărare cu cel puţin 20% sub media naţională. Astăzi (datele pe anul trecut, cele mai recente), doar trei judeţe – Botoşani, Giurgiu şi Vaslui – mai sunt în această categorie. Sigur, în continuare harta e „pestriţă“, cu mai multe zone – preponderent în sudul şi estul României – unde puterea de cumpărare e sub medie.
Dar se remarcă o îmbunătăţire a situaţiei şi o trecere a mai multor judeţe la nivelul următor ca dezvoltare. Cine a „trecut clasa“? Bacău, Buzău, Covasna, Maramureş, Neamţ sau Vâlcea au părăsit coada clasamentului, acestea fiind doar câteva exemple.
Iar o explicaţie, cel puţin pentru unele dintre ele, o poate reprezenta construcţia Autostrăzii Moldovei, care a fost inaugurată parţial şi care se construieşte în continuare pe alte tronsoane. Autostrada are şi va avea impact nu doar asupra timpului necesar pentru a ajunge din Bucureşti către zona Moldovei, ci şi asupra businessurilor din această regiune, până acum izolată de restul ţării din punctul de vedere al existenţei unui drum de mare viteză. „Autostrada nu înseamnă doar drum mai bun, ci şansa ca Moldova să intre real pe harta economică mare a României“, spunea acum câteva luni Ovidiu Plăcintă, antreprenorul care conduce, alături de fratele lui, Viorel Plăcintă, compania de transport marfă Express Euroscan din Suceava, cu 350 de camioane.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Fabrici de procesare alimentară intră „pe rod“ în această toamnă. Cinci fabrici de procesare apar pe harta industriei alimentare în această a doua parte a anului 2026 Rezultatele brandurilor de lux din România în 2025 confirmă: în vremurile tulburi, piaţa de lux nu suferă. 15 mărci de modă, cosmetice şi ceasuri au adunat afaceri de peste 650 mil.
lei anul trecut Restructurarea sectorului bancar: Aproape 3. 800 de bancheri au ieşit din sistem în ultimul an, iar numărul de sucursale şi agenţii bancare a scăzut cu 117 Care e noua modalitate de lucru prin care companiile îşi reduc organigrama cu mii de salariaţi de la an la an? Profi, Mega Image cu Shop & GO, Froo, OMV, MOL şi Lukoil au inventat „angajarea de companii”, adica firme „subordonate” pe care trec angajaţii, cu acţionari tot fosti angajaţi UniCredit Bank România face spaţiu în bilanţ ca să dea mai multe credite Sorin Pâslaru, ZF: Unul dintre cei mai mari politicieni ai lumii, la Bucureşti.
Angela Merkel a însufleţit publicul român de la Ateneu, însă nu a dat şi o perspectivă suficient de curajoasă pentru viitorul Europei Pavăl Holding a plătit 15 mil. lei pentru a prelua un teren în Cluj-Napoca. E terenul pe care se află un hipermarket Carrefour, business cumpărat recent tot de familia Pavăl.
Vânzătorul în această tranzacţie este, indirect, antreprenorul Dorin Bob. Cât de puternice sunt afacerile de familie din Europa? În România, doar Dedeman îşi face loc în clubul celor mai puternice 20 de companii din economie.
În Germania, Spania sau Olanda, la vârful mediului de business sunt câte şase afaceri de familie.