Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Pexels/ Aproape 40% dintre angajații sub 25 de ani au recunoscut că au lipsit cinci zile de la serviciu în ultimul an, deși ar fi putut lucra Angajații din Generația Z sunt aproape de două ori mai predispuși decât colegii de peste 55 de ani să-și ia zile libere pe motiv de boală, deși starea lor de sănătate le-ar permite să muncească. Un sondaj realizat în Marea Britanie scoate la iveală diferențe importante între generații și readuce în discuție relația tinerilor cu locul de muncă.
Mai bine de 80% dintre angajații cu vârsta sub 25 de ani au declarat că, în ultimul an, și-au luat cel puțin o zi de concediu medical într-o situație în care nu erau atât de bolnavi încât să nu poată munci. Prin comparație, procentul a fost de 43% în rândul angajaților cu vârste între 55 și 64 de ani, potrivit unui sondaj realizat de Merlin Strategy pentru think tank-ul Centre for Social Justice (CSJ). Diferența devine și mai vizibilă atunci când este analizat numărul zilelor de absență.
Aproape 40% dintre angajații sub 25 de ani au recunoscut că au lipsit cinci zile de la serviciu în ultimul an, deși ar fi putut lucra. În cazul angajaților mai în vârstă, proporția a fost de aproximativ 10%, explică Daily Mail . Datele conturează o imagine diferită asupra modului în care generațiile tinere privesc munca și echilibrul dintre viața profesională și cea personală.
Unul dintre cele mai importante motive invocate de tinerii angajați este oboseala. Aproape 80% dintre persoanele sub 25 de ani chestionate au spus că faptul că erau „prea obosite” a contribuit la decizia de a-și lua o zi liberă, chiar dacă nu aveau o problemă medicală suficient de gravă pentru a le împiedica să muncească. În rândul angajaților cu vârste între 55 și 64 de ani, procentul a fost aproximativ la jumătate.
Viața socială joacă, de asemenea, un rol. Puțin peste jumătate dintre tinerii sub 25 de ani au spus că situații precum o noapte pierdută sau mahmureala au contribuit la decizia de a lipsi de la serviciu. La angajații cu vârste între 55 și 64 de ani, proporția a fost de numai 19%.
Generația Z, formată în principal din tinerii care au intrat pe piața muncii în ultimii ani, a fost adesea descrisă drept mai puțin atașată de modelele tradiționale de carieră. Un sondaj realizat în 2022 în rândul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă arăta că salariul era principala prioritate pentru angajații din Generația Z. În cazul milenialilor, pe primul loc se aflau mai degrabă evoluția profesională și dezvoltarea personală.
Totuși, cercetările recente sugerează că absenteismul tinerilor nu poate fi explicat simplu prin ideea că aceștia ar fi „mai leneși”. În spatele comportamentului unor tineri se află și presiuni economice și personale tot mai mari. Un studiu realizat recent de cercetători de la University of Greenwich a arătat că aproape jumătate dintre persoanele cu vârste între 18 și 29 de ani trec prin ceea ce este numit „criza sfertului de viață”.
Cercetătorii descriu această perioadă drept un moment de tranziție care poate dura mai mulți ani și în care viața devine „vizibil mai dificilă, stresantă și instabilă” decât în mod normal. Pentru unii tineri, problema este independența financiară și personală. 14% dintre cei chestionați au spus că se confruntă cu dificultăți legate de devenirea adultului și independența față de familie.
Alți 18% au asociat criza cu incertitudinea privind oportunitățile pe care le vor avea în viitor. Profesorul Oliver Robinson, coordonatorul studiului, explică faptul că această perioadă poate semăna, într-o anumită măsură, cu criza de la mijlocul vieții. Diferența este că tinerii se confruntă cu propriile forme de nesiguranță: găsirea unui loc de muncă, alegerea unei cariere, relațiile personale și sentimentul că sunt blocați într-o situație care nu le oferă perspective.
Problemele de pe piața muncii se suprapun peste o altă dificultate majoră: locuințele.