Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Nepal, Turcia, Sri Lanka: de unde vin imigranții care aleg România România a înregistrat, în 2025, un excedent de 102. 200 de imigranți față de emigranți, al patrulea an consecutiv în care țara atrage mai mulți oameni decât pierde.
Timp de aproape trei decenii, România a fost sinonimă, în statisticile europene, cu exodul de populație, una dintre cele mai mari surse de emigrație din lume, la un moment dat pe locul al doilea global, imediat după Siria aflată în război. Astăzi, cifrele oficiale spun exact povestea inversă: România este, pentru al patrulea an consecutiv, o țară în care se stabilesc mai mulți oameni decât pleacă definitiv. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), publicate pe 28 august, în 2025 numărul imigranților a fost mai mare cu 102.
200 de persoane față de cel al emigranților. Practic, aproape 200. 000 de oameni au ales să vină să locuiască în România mai mult decât cei care au ales să plece definiti, al patrulea an consecutiv în care balanța migrației internaționale înclină clar în favoarea imigrării, nu a emigrării.
Pentru a înțelege cât de răsturnată este această situație, merită un pas în urmă. România a fost, istoric, o țară de emigrație intensă. Doar în intervalul 2007-2017, de la aderarea la Uniunea Europeană și până un deceniu mai târziu, aproximativ 3,4 milioane de români au părăsit țara, echivalentul a aproape 17% din întreaga populație a momentului.
La vârful acestui fenomen, România ajunsese, la un moment dat, pe locul al doilea în lume la capitolul emigrație, imediat după Siria, o comparație care spune enorm despre amploarea plecărilor din acea perioadă. Explicația acelui exod ține de un context specific: deschiderea granițelor Uniunii Europene, eliminarea obligativității vizelor pentru spațiul Schengen (din 2002), diferențele uriașe de salarii față de vestul Europei, și, nu în ultimul rând, un șomaj ridicat și un nivel de trai stagnant, în anii de tranziție economică. Analizele demografice arată că 2022 a fost primul an în care, în toate cele 42 de județe ale țării, au sosit mai mulți oameni decât au plecat, un prag simbolic important, care marchează schimbarea reală de tipar.
Explicația din spatele acestei cotituri este dublă: pe de o parte, valul masiv de refugiați ucraineni care au ajuns în România după declanșarea invaziei ruse, mulți dintre ei stabilindu-se, măcar temporar, pe teritoriul țării; pe de altă parte, o creștere constantă a numărului de lucrători străini, aduși deliberat pentru a acoperi deficitul tot mai mare de forță de muncă de pe piața internă. De atunci, tiparul s-a menținut constant: România a rămas, an de an, o țară în care imigrația depășește emigrația, chiar dacă amploarea exactă a acestui excedent variază de la un an la altul. Datele Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), disponibile la Municipiului București, oferă o imagine concretă a profilului imigranților recenți.
Doar polițiștii de imigrări din Capitală au gestionat, în 2025, situația juridică a 144. 525 de persoane, dintre care 102. 333 cetățeni din state terțe (din afara UE) și 42.
192 cetățeni ai Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau Elveției. Printre cetățenii din state terțe, cei mai mulți au venit din Nepal (14. 760 de persoane doar la Bucureștiului), Turcia (9.
652) și Sri Lanka (8. 351), o schimbare notabilă față de tiparul migrator din deceniile anterioare, dominat de cetățeni din Republica Moldova sau din statele vecine. Printre cetățenii UE stabiliți în România, cei mai mulți au venit din Italia, Suedia și Franța.
Motivele pentru care acești oameni aleg România sunt, în marea lor majoritate, economice: angajarea în muncă rămâne principalul motiv, cu peste 61. 000 de persoane doar la Bucureștiului stabilite pe acest temei în 2025, urmată de reîntregirea familiei (peste 14. 000 de persoane) și de studii (peste 10.